Guvernul Orban și-a asumat ieri răspunderea în parlament pe legislația electorală, dar nu e deloc clar ce a urmărit și nici ce pași vor fi făcuți pe mai departe, pentru că pare să se fi intrat într-un clinci legislativ teribil.

Să prezentăm faptele cît mai succint.

Legea alegerilor locale din 2015 prevede că alegerile au loc într-un singur tur, iar președinții de consilii județene sunt aleși de către consilieri, deci în mod indirect.

Anul trecut, OUG 40 a guvernul Dăncilă modifică această lege și stabilește că președinții de CJ sunt aleși prin vot direct, de către cetățeni.

Guvernarea Orban are alte idei: alegerile locale să se deruleze în două tururi, dar președinții de CJ să fie aleși de către consilieri, precum în forma inițială a legii 115/2015.

De aici aflăm că s-a elaborat deja proiectul unei ordonanțe de urgență care urmează să fie adoptate și care să abroge ordonanța Dăncilă de anul trecut, astfel încît să se revină la sistemul cu președinții de CJ aleși de către consilieri.

Ieri, cabinetul Orban și-a asumat în parlament răspunderea pentru o lege de modificare a legii 115, care reintroduce alegerile în două tururi de scrutin.

De aici, încep marile întrebări.

Abrogarea OUG 40 nu înseamnă că se revine automat la vechea lege, situație posibilă doar în cazul în care ordonanța era declarată neconstituțională. Cum asta nu s-a întîmplat, OUG 40 are valoare de lege și modifică legea 115, ceea ce înseamnă că abrogarea ei va reclama rescrierea unor articole din legea respectivă.

Practic, asistăm la o operațiune ciudată, inexplicabilă, prin care guvernul Orban modifică o lege electorală pe două căi paralele, asumarea răspunderii și ordonanță de urgență.
Numai că executivul ar fi avut posibilitatea – și era chiar firesc să procedeze așa – de a face toate modificările electorale prin legea asumată ieri în parlament. Ar fi putut face asta chiar și dacă ar fi fost nevoie de modificarea mai multor legi, dar e vorba de una singură.

Nu a făcut-o, lăsînd impresia că tratează cele două mari probleme – alegerile în două tururi și alegerea președinților de CJ-uri – în mod distinct, prin două modalități diferite de legiferare.

La limită, am putea înțelege și asta.

Cu adevărat de neînțeles este altceva, însă.

Legea pentru care Orban și-a asumat ieri răspunderea introduce indirect alegerea președinților de CJ-uri prin votul cetățenilor.
Asta, în pofida faptul că modificarea principală adoptată ieri vorbește, la articolul 101, strict de alegerea primarilor în două tururi și a niciunei alte funcții.

”Art. 101.- (I ) Pentru functia de primar, centralizarea voturilor se face de biroul electoral de circumscriptie.
2) Este declarat ales primar candidatul care a intrunit majoritatea de jumatate plus unu din voturile valabil exprimate.
3) Daca niciunul dintre candidati nu a obtinut majoritatea de jumatate plus unu din voturile valabil exprimate, fapt care se va consemna in procesul-verbal incheiat de biroul electoral de circumscriptie, se organizeaza un al doilea tur de scrutin.”

Numai că, în paralel, apar și referiri fără echivoc la alegerea președinților de consilii județene de către cetățeni și în două tururi.

Astfel, art.50 prevede, în noua formă

”Candidatii independenti pentru functia de președinte al consiliului judetean trebuie să prezinte o listă de sustinători, care să cuprindă minimum 0,5% din numărul total al alegătorilor inscriși in Registrul electoral și in listele electorale complementare din circumscriptia pentru care candidează”.

De asemenea, art.102 prevede următoarele:

,,Art. 102. – (I) In cazul in care unul dintre candidatii la functia de primar sau de președinte al consiliului judetean, intre care urmează să se desfășoare turul al doilea de scrutin, decedează, renuntă sau nu mai indeplinește conditiile prevăzute de lege pentru a fi ales, la turul al doilea de scrutin va participa candidatul situat pe locul următor.”

Trăgînd linie și adunînd, ne întrebăm ce s-a vrut ieri, în parlament?

Legea asumată ieri intră în contradicție atît cu legea 115 prin aceea că prevede alegeri în două tururi de scrutin și alegerea președinților de CJ-uri prin vot popular, dar și cu OUG 40, care prevede alegerea președinților prin vot popular, dar într-un singur tur.

Care OUG 40 aflăm că urmează, însă, să fie abrogată.
Ordonanța de urgență prin care guvernul Orban va modifica, din nou, legislația electorală, trebuie să armonizeze textul legii 115, în noua formă, cu ceea ce s-a asumat ieri, în parlament.

Cum și de ce s-a ales această metodă aiuritoare de a schimba legislația electorală prin mai multe metode cu puțin înaintea alegerilor, deschizînd posibilități multiple de atacare a măsurilor, de la dărîmarea guvernului prin moțiune de cenzură ori respingere a asumării de către CCR, pînă la contestarea la aceeași CCR a OUG de abrogare a OUG 40?

Cine și de ce vrea să facă legislația electorală varză, astfel încît să se pună, în final, sub semnul întrebării însăși corectitudinea organizării viitoarelor alegeri, cu nebănuite consecințe politice și sociale care ar putea decurge de aici? (Bogdan Tiberiu Iacob)