O declarație de ieri a liderului PSD, Liviu Dragnea, scoate la iveală o situație absolut halucinantă, cum probabil numai în România se putea produce: Autoritatea Electorală Permanentă e în mare confuzie, cu trei săptămîni înainte de alegeri, în ce privește legislația electorală și a cerut lămuriri în regim de urgență.

Oriunde în lume, o instituție care include termenul de ”autoritate” în denumire transmite în clar mesajul că este culmea competenței într-un anumit domeniu.
Nu și în România.
Ieri, Liviu Dragnea a făcut o dezvăluire parțială care, la o cercetare mai atentă, s-a dovedit de-a dreptul dramatică, prin implicații.
Vorbind despre situația neuzuală produsă la Autoritatea Electorală Permanentă, după arestarea președintei Ana Maria Pătru, pesedistul a declarat:
„Eu îmi exprim îngrijorarea în ceea ce privește coordonarea și organizarea acestor alegeri, pentru că instituția care organizează alegerile, nu mă pronunț asupra oportunității, datei, perioadei în care s-a întâmplat această acțiune, nu mai are președinte”.
În plus, a mai punctat Dragnea: ”Pentru noi au început să apară suspiciuni și sper să fie complet nefondate. Au venit și niște întrebări de la AEP zilele trecute către Biroul Electoral Central, unele întrebări care ni se par foarte ciudate”.

În fapt, Autoritatea Electorală Permanentă, cea care – atenție mare! – a elaborat anul trecut proiectul de modificare a legii alegerilor parlamentare, adoptat de legislativ, solicită BEC să îi transmită lămuriri și interpretări ale legii respective în vreo 15 chestiuni distincte, ordonate sub forma a 10 (zece) întrebări oficiale.
AEP susține, în adresa oficială către BEC înaintată pe 14 noiembrie, că a indentificat o serie de neclarități la nivelul textului legii adoptate anul trecut, în iulie. De ce nu a aprofundat legea respectivă în perioada de aproape un an și jumătate scursă de la adoptarea legii e un mister.

AEP vrea să știe, între altele, care e pragul electoral și cînd e considerat el îndeplinit, cum se aplică acesta alianțelor electorale, cum se face repartizarea mandatelor în condiții specifice, ce se întîmplă în cazul decesului unui candidat înaintea alegerilor, dacă se poate suplimenta numărul de fotolii parlamentare în condițiile noii legi, ce înseamnă exact ”numărul total al voturilor valabil exprimate” șamd.

Faptul că AEP, autoritatea supremă în domeniu, nu știe să interpreteze legea alegerilor e doar un aspect al grozăviei.
Ceea ce e cu adevărat șocant este faptul că AEP a ”descoperit” aceste ”neclarități” abia după ce procesul electoral a început, în sensul că partidele și-au depus deja listele la BEC, a demarat campania electorală etc.
Ce s-ar întîmpla dacă, în urma unei asemenea sesizări, s-ar descoperi o hibă serioasă a legii alegerilor e greu de imaginat, în condițiile în care singura modalitate de corectare a ei ar fi o ordonanță de urgență de schimbare a regulilor în plină campanie, probabil o premieră mondială. (Bogdan Tiberiu Iacob)