Horațiu Potra, fost legionar francez și lider al mercenarilor români trimiși să apere interesele guvernului din Congo (RDC), a intrat în lumina reflectoarelor internaționale nu prin victorii, ci printr-un fiasco umilitor care a culminat cu pierderea orașului Goma în mîinile rebelilor M23, scrie azi The Guardian. Articolul dezvăluie o poveste despre ambiție supraestimată, dezorganizare crasă și o înfrîngere care a expus slăbiciunile unui om considerat cîndva un „dur” al operațiunilor militare private. Sub comanda sa, grupul supranumit „Romeo” – format din aproximativ 1.000 de români – a promis să schimbe soarta conflictului din estul RDC, dar a sfîrșit într-un „circ mortal” care a lăsat în urmă sute de mercenari capturați și o reputație zdrobită.

În 2022, cînd rebelii M23 au început să amenințe Goma, guvernul congolez a apelat la firma lui Potra, Asociatia RALF, pentru a întări apărarea orașului strategic din provincia Kivu de Nord. Cu un contract generos – mercenarii săi primeau 5.000 de dolari pe lună, față de cei 100 de dolari (sau chiar mai puțin) ai soldaților congolezi – Potra a recrutat foști militari români, dar și indivizi slab pregătiți, precum sexagenari, paznici de supermarket sau pompieri, promițînd o forță capabilă să respingă insurgența. Realitatea s-a dovedit însă crudă: lipsa de echipament, disputele legate de plăți și o strategie inexistentă au transformat misiunea într-un dezastru.

Punctul culminant al eșecului a venit în ianuarie 2025, cînd M23, susținuți de trupe și echipamente rwandeze, au cucerit Goma după un asediu de doi ani. Aproape 300 de mercenari ai lui Potra au capitulat în fața rebelilor, fiind forțați să se predea într-o scenă umilitoare transmisă public. Willy Ngoma, purtătorul de cuvînt al M23, i-a mustrat pe captivi, ordonîndu-le să stea jos cu mîinile la ceafă, în timp ce le reproșa salariile grase și lipsa de angajament real față de cauză. Dintre cei 1.000 de „Romeo” (porecla mercenarilor n.n.) inițiali, peste 280 au fost expulzați peste granița cu Rwanda, iar cel puțin patru au murit în lupte, lăsînd în urmă uniforme și echipamente abandonate pe străzile orașului.

Criticii au fost necruțători. Un fost membru al forțelor speciale române, care a părăsit misiunea după doar șase săptămîni, a descris condițiile ca fiind „deplorabile” și operațiunile ca „un circ”. „Erau schimburi de 12 ore, fără echipament adecvat și cu o dezorganizare totală”, a spus acesta pentru The Guardian. Recruții lui Potra, deși incluși foști legionari francezi și prieteni apropiați, nu au fost verificați riguros, iar mulți nu aveau experiență militară reală. Un fost mercenar a povestit pentru BBC că misiunile erau „haotice” și că plata, deși atractivă, nu compensa riscurile. „Românii ar trebui să stea departe de așa ceva, e prea periculos”, a avertizat el, conform The Guardian. (B.T.I.)