CURS VALUTAR
1 EUR = 4.9467 RON DOWN | 1 USD = 4.2501 RON DOWN | 1 GBP = 5.8655 RON DOWN

I se intampla chiar doamnei Merkel

0 comentarii / 1292 vizualizări / 29 octombrie 2013

Puternicul cancelar al locomotivei economice, financiare si politice a UE, Germania, a fost interceptat. Multi ani. Chiar si cand nu era cancelar. Si nu de catre serviciul secret al vreunui stat ostil. Ci de catre cel mai important aliat al Germaniei, de catre serviciul secret al Statelor Unite. Nu este, dupa cum se stie, doar cazul, atat de socant, al Angelei Merkel. Toti liderii europeni s-au aflat in aceeasi situatie. Inclusiv cei care astazi tac. Cum este cazul celor de la Bucuresti. Ce semnificatie are aceasta actiune, acum devoalata, prin care sute de mii de persoane cu functii de raspundere, din Europa si nu numai, au fost interceptate in beneficiul Americii? Si ce e de facut?

Sa incerc un raspuns pornind de la ultima intrebare. Dupa dezvaluirea facuta de Edward Snowden si confirmata apoi de serviciile secrete ale statelor europene, Washingtonul si-a creat un sistem extrem de sofisticat si de eficient de interceptare a comunicatiilor de pe intregul mapamond. Acest sistem a functionat si a permis autoritatilor americane accesul la baze imense de date, precum si la informatii care ar fi trebuit sa ramana secrete bine pazite ale diferitelor state ale lumii. Nu mai putin, serviciile secrete si oamenii politici au avut astfel acces si la nenumarate informatii cu caracter personal, unele chiar intime, ale decidentilor politici de pe mapamond. Faptul ca s-a aflat genereaza un soc de mari proportii, un cutremur. Si, evident, au loc reactii dintre cele mai diverse. In final, li se solicita Statelor Unite sa opreasca aceasta vasta operatine de filaj. Ce va face Washingtonul? Isi va distruge bazele de date astfel obtinute? In niciun caz! Isi va retrage tehnica de interceptare plasata pe intreg mapamondul? Nici vorba! Va renunta selectiv la interceptarea liderilor din acele state pe care le considera aliate? Putin plauzibil! Prin urmare, avem certitudinea ca aceasta operatiune, care poate schimba, finalmente, din temelii raporturile dintre statele lumii, va continua. Si chiar se va amplifica.

Asa ca nu ne ramane decat sa incercam sa raspundem primei intrebari. In sitemul inca unipolar, instaurat dupa caderea Zidului Berlinului, dupa prabusirea Imperiului Sovietic, Statele Unite beneficiaza de faptul ca a ramas liderul de necontestat al intregii lumi in plan politic, militar si inca economic. Cu toate beneficiile pe care i le poate aduce acest statut. Dar si cu toate responsabilitatile. Printre altele, Statele Unite, treptat, dar sigur, au devenit, dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial si mai ales dupa destramarea Uniunii Sovietice, ceea ce se poate numi jandarmul lumii. Washingtonul si-a asumat responsabilitatea de a interveni, uneori chiar in forta, oriunde pacea si echilibrul planetei sunt tulburate si oriunde, in mod flagrant, sunt incalcate drepturile si libertatile fundamentale ale omului ori este pusa in pericol securitatea persoanelor chiar de catre liderii politici ai statelor respective. Acest statut si mai ales aceasta sarcina autoasumata prezinta costuri extrem de ridicate pe care, pana la urma, le suporta contribuabilul american.

A mai intervenit un element, in special de natura psihologica, care in nici un caz nu poate fi neglijat. Atacul terorist, masiv si catastrofal, executat de reprezentanti Al-Qaida in inima Statelor Unite a creat un profund soc in constiinta cetatenilor celui mai puternic stat al lumii, a creat o amintire de nesters si a generat o serie intreaga de reactii, sa le spunem de autoaparare. Punctul zero a marcat un moment de declic. Sub imperiul emotiei de atunci, au fost luate decizii care pun in alti termeni drepturile si libertatile cetatenilor. A fost momentul de la care a inceput o vasta operatiune prin care sa fie asigurata supravegherea unor intregi categorii de persoane de pe intreg mapamondul.

Asa au fost puse bazele masivelor interceptari prin care Statele Unite au practic acces nelimitat atat la secrete de stat, cat si la secrete personale.

Daca Statele Unite nu vor renunta la o asemenea practica, si este evident ca nu vor renunta, atunci ce ar putea fi totusi facut? Eventual stabilite prin consens limitele utilizarii informatiilor astfel obtinute atat in ceea ce priveste inamicii Statelor Unite, cat si in ceea ce priveste statele partenere. Ca sa dau un singur exemplu, un fel de „carta a interceptarilor”, asumata de Statele Unite, ar putea interzice, sub sanctiune, utilizarea informatiilor in scop de santaj politic ori economic. Si cam atat! (Sorin Rosca Stanescu)

Sursa: CorectNews

FoloseSte contul de Facebook pentru a comenta

Comenteaza

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *