Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a emis azi un comunicat oficial extrem de dur, practic fără precedent, la adresa Guvernului condus de Ilie Bolojan, acuzînd executivul de încălcări sistematice ale statului de drept prin amînarea repetată a plăților către magistrați. Textul vine după decizia de azi a coaliției de a amîna sine die plata unor sume de bani datorate de stat magistraților în urma unor decizii definitive ale justiției și deschide explicit calea către executarea silită a obligațiilor statului, ceea ce ar putea conduce la situații de-a dreptul explozive.

„Executarea hotărîrilor judecătorești nu este opțională. Executarea nu poate fi amînată, reinterpretată sau făcută discreționar”, se arată în comunicat. ÎCCJ subliniază că drepturile recunoscute prin hotărîri definitive reprezintă „creanțe certe, protejate ca bunuri”, iar reeșalonările unilaterale impuse prin ordonanțe de urgență sau prin legea bugetului încalcă dreptul de proprietate și securitatea juridică.

Instituția supremă acuză Guvernul că practică un comportament „incompatibil cu ordinea juridică”, începînd de la intervențiile asupra pensiilor speciale și continuînd cu ignorarea obligațiilor de plată a despăgubirilor salariale cîștigate în instanță în anii trecuți. „Cînd statul, în calitate de debitor, își arogă dreptul de a decide singur cînd și cum își execută propriile obligații, vorbim despre o practică ce ridică serioase semne de întrebare cu privire la respectarea principiilor statului de drept”, avertizează ÎCCJ.

”Instanţa supremă, în calitatea sa de ordonator principal de credite pentru instanțele judecătorești, nu poate accepta ca hotărîrile pronunțate de instanțe să fie tratate ca simple opțiuni. Respectarea lor este o obligație constituțională și internațională a statului român. În aceste condiții, Înalta Curte solicită încetarea practicilor de reeșalonare unilaterală”.

Cel mai grav semnal: Înalta Curte anunță că, în absența unor măsuri conforme cu legea, va iniția „toate demersurile legale necesare, inclusiv o acțiune în justiție pentru obligarea Guvernului să asigure sumele în vederea executării obligațiilor exigibile”. Aceasta deschide ușa către un scenariu rar întîlnit în România – executarea silită a statului român.

Cum ar putea arăta executarea silită în practică

Dacă Guvernul nu cedează, ÎCCJ (sau asociațiile profesionale ale magistraților) poate cere în instanță obligarea la plată și poate obține un nou titlu executoriu prin instanță. Ulterior, un executor judecătoresc autorizat ar putea declanșa popriri pe conturile Trezoreriei Statului, pe sume datorate de terți statului sau chiar blocarea unor fluxuri bugetare ale Ministerului Finanțelor.

Datoriile acumulate către magistrați sunt estimate la aproape 11 miliarde de lei (doar pe tranșele retroactive), sumă care ar putea genera un haos bugetar major dacă instanțele ar bloca sume din bugetul general. Contextul este cu atît mai tensionat cu cît aceste amînări se dorește a fi folosite pentru a finanța „Pachetul de solidaritate” susținut de PSD, mutînd bani de la magistrați către indemnizațiile pentru copii cu dizabilități și familii sărace.

Comunicatul se încheie cu o formulă fără echivoc: „Statul de drept nu este negociabil. Hotărîrile judecătorești nu sunt facultative. Guvernul nu poate evita la nesfîrșit executarea acestora pentru că legea nu este opțională.” (Bogdan Tiberiu Iacob)