Parintele fondator al conservatorilor, Dan Voiculescu, vrea sa construiasca “un Panteon National”, destinat inhumarii “marilor valori romanesti”, pe raza Sectorului 4, in imediata proximitate a cimitirului Bellu, aflat chiar in colegiul in care a fost ales senator. De altfel, seful trustului Intact anunta ca le va propune primarului general Sorin Oprescu si edilului conservator Cristian Popescu Piedone demararea acestui proiect.

“O sa vorbesc cu Oprescu si Piedone”
“Avem nevoie de un Panteon National. E prea strâmt spatiul care ne-a rămas la Bellu, de pildă, pentru scriitori: Adrian Păunescu a fost asezat cumva în mijlocul aleii. În curând, pentru alte mari valori nu vom găsi un loc similar. Cimitirul Bellu (Serban Vodă) este, indiscutabil, un monument istoric – aflat, întâmplător sau nu (nu întâmplător, dar din motive foarte personale) în colegiul unde am ales să candidez ca senator. Dar este un monument care si-a atins propria limită de dezvoltare si pe care riscăm să-l distrugem peticindu-l si retăindu-l în felii din ce în ce mai mici. Acesta este contextul în care ar trebui să ne gândim – asa cum au făcut-o marile natiuni – la un mausoleu al Valorilor Nationale. La un mausoleu unde să se poate odihni laolaltă – reconciliati în eternitate – oamenii de stat, poetii nationali, marii romancieri si artisti. Iar acest mausoleu ar trebui să fie, cred eu, o extensie naturală a cimitirului Bellu. Iată de ce voi discuta cu primarii Sorin Oprescu si Cristian Popescu Piedone pentru a demara proiectul unui Panteon românesc în sectorul 4, în imediata apropiere a monumentului Bellu”, anunta Dan Voiculescu, pe blog-ul propriu.

Pantheonul lui Voltaire si Rousseau
Ideea ridicarii unui mare mausoleu destinat gloriilor culturale nationale nu este una mioritica, ci, de inspiratie franceza. Destinat de Revoluţia Franceză a fi „locul de onoare al naţiunii franceze”, Pantheonul adăposteşte în cripta sa mormintele filosofilor Voltaire (1694-1778), Jean-Jacques Rousseau (1712-1778), Marchizul de Condorcet (1743-1794). Dintre scriitori, cei mai cunoscuţi sunt Victor Hugo, Emile Zola şi, din 1992, Alexandre Dumas. (Razvan Gheorghe)