Este una dintre bolile politicienilor romani. Evident, nu ale tuturor. PDL a incercat de mai multe ori sa-si schimbe identitatea inaintea teribilului esec din 2012. In cele din urma, Basescu a creat, sub o alta denumire, noul PDL. La randul sau, Victor Ponta, in momentul in care USL inca nu se rupsese, a inventat un nou USL. Un fel de dublura. Care se cheama USD. Si la liberali a existat, si poate inca mai exista, o tentativa de acest fel, initiata de Calin Popescu Tariceanu. Un nou partid care sa se numeasca PRL. Adica Partidul Reformator Liberal. De ce exista acest imbold in cazul multor politicieni romani, de a-si camufla identitatea reala? Ce scop urmaresc acestia? Si cu ce rezultate?

Prima si cea mai spectaculoasa simulare de acest fel a avut loc chiar imediat dupa decembrie 1989. Cand nemultumirea generala si circumstanetele in care a cazut regimul Ceausescu au determinat aparenta dizolvare a Partidului Comunist Roman. De fapt, lideri din esaloanele 1, 2 si 3 ale partidului au intemeiat, cu o uluitoare viteza, Frontul Salvarii Nationale. Pentru a cosmetiza noul Partid Comunist, pentru a face plauzibila si cat de cat convingatoare noua sa denumire, la viteza, pana cand acestia s-au trezit, au fost cooptati si cativa opozanti autentici ai regimului. La scurt timp, ce sa vezi? FSN, care se definea drept o uriasa organizatie civica care urma sa asigure tranzitia pana la formarea partidelor politice si a primelor alegeri libere, se da peste cap intr-o singura noapte si se transforma, la randul sau, in partid. Fireste, spulbera totul in calea sa.

Comunistii, cea mai mare parte dintre ei, s-au travestit in FSN. Acesta, la randul sau, si-a schimbat identitatea, tot intr-o tentativa de a-si pierde urma, transformandu-se in PDSR. In sezonul urmator, sarpele si-a schimbat din nou pielea. Si a devenit PSD.

Intre timp insa, din pantecul fostului FSN, din nava mama, a aparut o drona. Numita PD. Partidul Democrat, desi alcatuit la varf din numerosi fosti comunisti, fosti securisti, oameni ai unui sitem care si el a fost recuperat, a pornit vijelios intr-o directie opusa. Intalnindu-se si imbratisandu-se, cu cine credeti? Taman cu partidele istorice, sudate intr-o coalitie de catre Alianta Civica si Partidul Aliantei Civice. A urmat o pasiune salbatica, chiar sangeroasa, intre PD si istoricele partide, doua dintre acestea fiind, pe rand, devorate. Vechiul Partid Social Democrat, partidul istoric mostenit de Sergiu Cunescu, a fost inghitit de PD, oferindu-i acestuia nu numai legitimitate, ci si dreptul de a face parte din marea familie a socialistilor europeni. Nu dupa multa vreme, in urma ciocnirii patimase dintre Partidul Democrat – varf de lance fiind Traian Basescu – si PNTCD, istoricul partid a suferit o veritabila implozie. Culmea este ca, in final, la fel cum a fost devorat Partidul Social Democrat, si o buna parte din membrii taranistilor au ajuns in orbita Partidului Democrat.

Dupa ce practic PNTCD a disparut, nemaifiind un partid parlamentar, ci doar o formatiune lipita de Traian Basescu, a venit randul liberalilor. Din nou, are loc o imbratisare strasnica. Prin crearea Aliantei D.A. Tot un fel de struto-camila. Cum a fost, la timpul sau, Patrulaterul rosu, guvernat de comunisti, CDR-ul, un cocktail realizat intre partidele istorice si drona fesenista, si, mai recent, USL-ul. In stransoarea Aliantei D.A., Partidul Democrat a inceput din nou sa muste cu pasiune. Patimas. Pana la sange. Si a incercat, reusind chiar partial, sa rupa o halca din ultimul partid istoric ramas cat de cat in picioare. Cu intentia de a-l inghiti pe tot, devorandu-l apoi lent. Asa au plecat ultimii doi presedinti ai acestui partid, Stoica si Stolojan, cu arme, bagaje si o serie de prozeliti, fix in tabara adversarului politic. Si, tot asa, PD si-a schimbat din nou identitatea, camuflandu-se sub numele de PDL. Si pentru ca operatiunea sa aiba mai mult succes, odata PDL s-a culcat seara partid socialist si s-a trezit dimineata in acelasi cearsaf, cu capul pe aceeasi perna si in acelasi ticait de ceas, Partid Popular European. Viteza transfigurarii a fost atat de mare, incat Traian Basescu nu a mai avut literalmente timpul necesar sa-i schimbe partidului statutul, sigla si imnul.

Si ce a urmat? In pragul ultimelor alegeri locale si parlamentare, PDL a facut numeroase tentative de a schimba denumirea, culorile si restul simbolisticii incercand, pe ultima suta de metri, sa creeze, pentru electorat, imaginea unui partid nou. Neprihanit. Cel mai corupt partid din istoria recenta a Romaniei, care, timp de zece ani, a jefuit statul intr-o maniera fara precedent sustinand in acelasi timp, tot pentru camuflaj, institutiile care se definesc drept instrumente anticoruptie, a incercat sa-si stearga urmele, acuzandu-i ca ar fi corupti, tot cu sprijinul respectivelor institutii, chiar pe cei care au luptat doua cicluri electorale in transeele opozitiei. Ingenioansa prestidigitatie, care, in parte, a si reusit.

Cum? Prin crearea unei noi drone. Tot de sorginte FSN, PSDR, PD, PDL. Partidul Miscarea Populara. Cu ce oameni? Ci aceiasi. Dar cu denumire schimbata. Un partid, vezi Doamne, de tip nou. O noua operatiune de camuflare.

Dar prastia are doua aripi. Cealalta, FSN, devenita PDSR, apoi PSD, s-a lipit si ea patimas de ceea ce a mai ramas in picioare dintre partidele istorice ale romanilor. Si impreuna cu liberalii, a format USL. Dupa care, odata ajuns la putere, PSD a inceput sa faca ce stie mai bine. Sa devoreze. Sa canibalizeze. Nereusind, a recurs la stratagema standard. Utilizata, nu cu multa vreme in urma, si de PD, la tentativa, pe de o parte, de a dubla USL creand o constructie artificiala, USD, si, pe de alta parte, atacand PNL pentru a-l rupe. Pentru a-l distruge. Sau daca nu, macar pentru a-si trage o halca. Asa si numai asa a aparut miscarea Calin Popescu Tariceanu. Al treilea presedinte, in ordine cronlogica, al acestui partid care pleaca in tabara inamicului politic incercand sa polarizeze acolo un grup liberal cat de cat consistent. In paranteza fie spus, daca intr-o buna zi Crin Antonescu nu va mai fi presedinte, eu unul sper din tot sufletul ca acest proces blestemat prin care liderii PNL se duc, pentru a se inchina, la figurat, Inaltei Porti, sa fie, in fine, oprit. Sper si cred ca Antonescu sa nu faca vreodata acelasi lucru.

Cum se misca mezina presedintelui Traian Basescu, Elena Basescu, prin aceasta jungla ai carei artizani sunt reprezentanti ai altor generatii, vedem cu ochiul liber. Se misca perfect. Si Elena Basescu se camufleaza. De cate ori e nevoie.

E remarcabil ca singurul partid istoric sau neistoric din Romania zilelor noastre care nu poate fi acuzat nici de canibalizarea altor partide si nici de tentativa de a se camufla, de a se dedubla, este PNL. Va reusi sa-l biruie sistemul ticalos? (Sorin Rosca Stanescu)

Sursa: CorectNews