Într-un interviu publicat în cotidianul maghiar Krónika, fostul fotbalist Ladislau Bölöni, actualul tehnician al Royal Antwerp, din Belgia, își anunță decizia de a vota, duminica viitoare, cu partidul lui Viktor Orban. Bölöni face, cu acest prilej, și cîteva aprecieri interesante la adresa politicii europene și a fenomenului imigrației.

Fostul internațional a vorbit despre faptul că deţine cetăţenie română, maghiară şi franceză, relatează agenția Hirado.hu. Până acum a votat la alegeri în Franţa şi în România, anul acesta însă, îşi va exprima votul şi la alegerile parlamentare ungare.
Acesta a explicat că cea mai cunoscută îi este situaţia politică din Franţa, în timp ce politica românească i se pare complicată şi tulbure. Harta vieţii publice din Ungaria îi este mult mai clară şi fără echivoc. Ladislau Bölöni a menţionat că fiind stângaci, a fost un jucător de fotbal care şuta cu piciorul stâng, în politică simpatizează însă cu aripa dreaptă. “Cred că electoratul nu este naiv, nu s-a născut ieri: are familie, copii, deţine experienţă de viaţă şi principii. Simte şi cântăreşte faptele, iar dacă majoritatea este de partea Fidesz, acest lucru are antecedente şi are o explicaţie”, a declarat referindu-se la opiniile de dreapta ale majorităţii maghiarilor din Transilvania

Potrivit omului de fotbal, astăzi, în Europa, nu se poate vorbi deschis despre imigraţie, iar dacă se încearcă asta, atunci fie se minte, fie se vorbeşte foarte dur şi ca la uşa cortului, ceea ce nu este bine pentru nimeni. În opinia sa, motivul pentru care nimeni nu are o soluţie pentru migraţie este acela că nimeni nu ştie care este măsura fenomenului şi când se va termina aceasta. Bölöni consideră că Europa ar putea elabora un “plan de afaceri” pentru a se îngriji de zece milioane de persoane, dar nimeni nu vorbeşte despre cifre, “ceea ce face toată situaţia, infamă”. În opinia sa, unul dintre răspunsurile concrete, extrem de rare, a fost – cu tot cu controversa din jurul acestuia – soluţia maghiară, şi anume construcţia gardului. A mai spus că acest lucru îl consideră o provocare pozitivă, întrucât obligă Europa să se ocupe de situaţie.