A doua zi după alegerile prezidenţiale, la câteva ore după ce Traian Băsescu reuşea să răstoarne rezultatul votului în favoarea sa, un eveniment important s-a produs în imediata vecinătate a României. Mai precis, la Chişinău, Parlamentul Republicii Moldova eşua, pentru a doua oară, să aleagă preşedintele acestei ţări. Ştirea, deşi reflectată de mass-media româneşti, a fost „înecată” de disputa internă referitoare la legitimitatea victoriei lui Traian Băsescu. Cu toate acestea, subiectul merită atenţie, în condiţiile în care mai multe semne sugerează faptul că votul din 7 decembrie de la Chişinău este şi o consecinţă a rezultatelor alegerilor prezidenţiale din România. Înainte de a prezenta argumentele în susţinerea ipotezei de mai sus, se cuvine să amintim un episod de fond extrem de important, petrecut vineri, 4 decembrie, cu doar două zile înaintea alegerilor prezidenţiale. Atunci, invitat fiind în emisiunea „Naşul” de la B1 TV, preşedintele Traian Băsescu a ţinut, în mod surprinzător, să-i dea o replică ambasadorului Federaţiei Ruse la Bucureşti care declarase chiar în acea zi, referindu-se dezbaterea electorală din România, că „Războiul Rece s-a încheiat” (sugestia fiind că, acuzaţiile pe care i le aduce Traian Băsescu lui Mircea Geoană sunt nejustificate). Replica preşedintelui român a fost una extrem de tăioasă. Pe un ton categoric, Traian Băsescu l-a avertizat pe ambasadorul rus că, într-adevăr, „a trecut vremea Războiului Rece“ şi că Federaţia Rusă „nu-şi mai poate face centre de influenţă în po­litica românească“, iar, dacă le va face, acestea vor fi „retezate“ de partea română.Anume acest mesaj, pe care mulţi l-au interpretat ca făcând parte din retorica de campanie a lui Traian Băsescu şi care viza, în principal, poziţionarea sa în calitate de susţinător al parteneriatului „vestic” (spre deosebire de contracandidatul său, Mircea Geoană, care a fost asociat cu „parteneriatul estic”), este cheia înţelegerii a ceea ce s-a întâmplat la Chişinău pe 7 decembrie a.c. Privind oarecum retrospectiv acest incident de dată recentă, este evident că, o astfel de ieşire publică a preşedintelui României nu avea cum să treacă nepenalizată de către Federaţia Rusă. Mai ales dacă acceptăm faptul că Rusia deţine, în continuare, prin Partidul Comuniştilor de la Chişinău (şi nu numai), instrumentele cu care poate influenţa major deciziile politice din Republica Moldova. Inclusiv alegerea preşedintelui acestei ţări… În sprijinul acestei ipoteze vin chiar declaraţiile liderilor Alianţei pentru Integrare Europeană (alianţă, formată din patru partide, care asigură, în momentul de faţă, guvernarea în Republica Moldova – n.n.) care, imediat după votul din 7 decembrie din Parlamentul de la Chişinău, nu şi-au putut ascunde surprinderea şi nedumirirea în legătură cu „răsucirea” din ultimul moment a comuniştilor lui Voronin. Potrivit dezvăluirilor acestor lideri, cu doar o seară înainte de votul din Parlament, o serie de reprezentanţi ai Partidului Comuniştilor i-ar fi asigurat că îl vor vota pe Marian Lupu în calitate de preşedinte al Republicii Moldova. Ce s-a întâmplat pe 7 decembrie ştim deja. Marian Lupu nu a reuşit să obţină cele 61 de voturi necesare pentru alegerea preşedintelui acestei ţări, în favoarea sa votând doar cei 53 de deputaţi care fac parte din Alianţa pentru Integrare Europeană. Trebuie menţionat încă o dată că, în mod surprinzător, această schimbare de poziţie a comuniştilor moldoveni, a coincis, aproape perfect, cu răsturnarea de situaţie de la Bucureşti, unde Traian Băsescu reuşea să întoarcă scorul în favoarea sa chiar în dimineaţa zilei în care urma să fie ales preşedintele Republicii Moldova. Şi cum în politică foarte puţine lucruri sunt întâmplătoare, întrebarea care se naşte în mod legitim este dacă poziţia comuniştilor lui Voronin a fost sau nu influenţată de rezultatul votului de la Bucureşti. Noi suntem înclinaţi să răspundem afirmativ la această întrebare. Mai ales dacă ţinem cont de faptul că retorica naţională a lui Traian Băsescu stârneşte din ce în ce mai mult iritare la Moscova, iar acest lucru se poate observa cu ochiul liber chiar şi în mass-media ruseşti. Dar şi pentru faptul că această retorică a preşedintelui român găseşte din ce în ce mai multă susţinere la Chişinău (a se vedea sprijinul masiv pe care l-a obţinut Traian Băsescu în Republica Moldova în aceste alegeri). Toate acestea, după cum se poate lesne înţelege, nu are cum să placă Moscovei. Situaţie care nu face decât să confirme faptul că alegerea lui Traian Băsescu a avut valenţe care depăşesc cadrul strict intern al României… (Nicolae Calistru)