După ce anul 2010 a adus cu sine adoptarea unor pachete de legi de maximă importanță prin controversate asumări ale răspunderii guvernului, figura se pregătește să fie reeditată cu succes și anul acesta. Ținta numărul unu: legendarul, de acum, pachet al legilor siguranței naționale, a cărui tergiversare face ca serviciile de la noi să funcționeze după legi arhaice, din 1991-92, cînd România nu era membru NATO sau UE.

O liniște suspectă pe subiectul reformei din servicii
Tăcerea care s-a așternut în ultimii trei ani peste reforma serviciilor secrete – deși atît de importantă – nu este întîmplătoare, iar în acest moment, potrivit unor surse politice de prim rang, se pregătește, discret, asumarea răspunderii guvernului Boc pentru legile în cauză. De ce tensionatul subiect al reformei în servicii a fost abandonat, la un moment dat? Explicațiile sunt multiple: în timpul guvernării Tăriceanu, în 2007-08 mai ales, Traian Băsescu nu avea o majoritate parlamentară necesară pentru ca legile respective să treacă în forma dorită de el și, mai ales, de serviciile înseși. Exista un risc major să aibă cîștig de cauză legile concurente, elaborate de PNL, care isterizaseră atît de tare serviciile secrete încît directorul SPP a acuzat public chiar că ar fi fost elaborate de ”grupuri de interese”, pe care, evident, nu le putea nominaliza.
Apoi, 2008-09 au fost ani electorali încinși la roșu, cu alegeri locale, parlamentare, europarlamentare și prezidențiale, iar declanșarea unor dispute pe tema atribuțiilor serviciilor în acel context nu era deloc o idee bună. Traian Băsescu, exponent al intereselor serviciilor, ca unul provenind din sistem, știe că are nevoie de două elemente pentru ca lucrurile să iasă cum trebuie: o majoritate confortabilă în Parlament, dar, mai ales, un termen limită, care să justifice trecerea cît mai rapidă a pachetului prin legislativ. 2011 e perfect, din acest punct de vedere, pentru că intrarea fără legi în următorul ciclu electoral, anul viitor, ar reaprinde discuțiile despre rolul ocult al serviciilor în alegeri. Pe de altă parte, felul cum guvernul Boc a patentat asumarea răspunderii pe bandă rulantă e exact exercițiul de care Băsescu avea nevoie pentru a se asigura că nu vor fi probleme.

O comisie de pomană, pentru că ”nu există ambientul necesar”
Acesta e motivul pentru care celebra comisie parlamentară specială pentru elaborarea noilor legi ale siguranței, deși avea termen de predare 1 septembrie 2010, nu numai că nu a elaborat nicio lege, dar nici măcar nu s-a prea întrunit. Foarte interesant, însă, comisia e condusă nu de opoziție, ci de PDL, partidul lui Băsescu. De ce s-a ajuns în această situația stranie explică, pentru Inpolitics membri ai comisiilor de resort, reprezentanți ai opoziției.
Astfel, fostul ministru al Apărării, Teodor Atanasiu, membru al comisiei SRI, spune, transant, că presedintele Traian Basescu si liderii PDL vor sa treaca legile sigurantei nationale prin asumare guvernamentala, deoarece comisia parlamentara speciala care ar fi trebuit sa lucreze la aceste legi nu s-a intrunit nici macar o singura data, iar presedintele acestui for, pedelistul Cezar Preda, s-a scuzat spunand ca, in Parlament, “nu exista ambientul” necesar trecerii acestor legi speciale.

“La noi, la comisia SRI, s-a decis ca nu se vor discuta aceste legi. S-a vrut infiintarea unei comisii parlamentare speciale. Iata ca aceasta comisie speciala nu s-a intrunit nici macar o singura data. Personal, eu am solicitat ca un raport de activitate al acestei comisii sa parvina si comisiei SRI pentru a afla si noi ce se intampla acolo, ce se urmareste. Cu toate acestea, presedintele acelui for, pedelistul Cristian Preda, s-a scuzat spunand ca, momentan, in Parlamentul Romaniei, nu exista ambientul necesar trecerii acestor legi speciale. Atunci, eu i-am spus ca aceasta comisie nu mai are nici un rost, de ce sa o mai tinem, trebuie sa o dizolvam. Nu vede toata lumea ca este vorba despre o comisie care exista doar pe hartie, un for care nu face absolut nimic? Eu cred ca actuala putere urmareste sa isi asume raspunderea pe acest pachet legislativ. Asta in conditiile in care, asa cum vedem cu totii, in Parlament, pedelistii nu au nici un chef sa lucreze pe marginea acestor legi”, ne-a explicat fostul ministru al Apararii.
Un alt parlamentar, membru al comisiei speciale pentru legile siguranței, Marian Săniuță, are o poziție asemănătoare.
”Deoarece traim in Romania, tara in care este posibil orice, nu excludem ca puterea sa isi asume raspunderea pe legile sigurantei nationale desi, momentan, este “liniste totala” in acest domeniu”, declara fostul ministru pesedist al Internelor, pentru Inpolitics.
“E bine sa nu excludem nimic. Am vazut, intr-adevar, ca multe legi esentiale pentru noi au fost trecute intr-o fericire prin asumare. Ce sa facem? Democratia e departe de a fi un sistem perfect dar este cel mai bun pe care il cunoastem pana acum. Cat despre stadiul in care se afla aceste legi, e liniste totala momentan. E ca dupa Sarbatori”, ne-a declarat mai in gluma, mai in serios Marian Saniuta.

Claudiu Săftoiu: ”Legile siguranței sunt puse la poprire cu bună știință”
Fostul director al SIE, Claudiu Săftoiu, este, și el, de părere că există în acest moment tentația instaurării unui regim legislativ pentru serviciile autohtone, specific, mai degrabă, republicilor estice
”Legile siguranței sunt puse la poprire cu bună știință, între altele și pentru că criza justifică, teoretic, schimbări esențiale în politica de securitate a României. Pe de altă parte, suntem în cel de al doilea mandat al unei președinții care amînă sine die termenele de schimbare a managementului și a viziunii politiclor de securitate în România. Lucru care nu mă miră, deși există proiecte depuse atît de putere cît și de opoziție, care vizează inclusiv capacitatea internă de curățire a serviciilor de informații și a componentelor de securitate românești de celebrele cozi de topor, care au făcut mai mult politică decît intelligence. Îmi amintesc, însă, și felul cum președintele a anunțat, încă de la începutul mandatului, că serviciile sunt singurele reformate, poate de aceea numirile în funcții de conducere din ultimii ani, inclusiv a mea, au fost unele de suprafață, inutile, întîrziate și redundante în interesele de putere” spune Săftoiu.
”În schimb, trebuie să punem pe seama serviciilor capacitatea de persuasiune pe plan diplomatic, mai ales în imediata vecinătate a României, în condițiile în care scorul țării la capitolul încredere e unul dintre cele mai scăzute” adaugă, ironic, fostul director al SIE. El crede, în același timp, că trecerea legilor siguranței prin asumarea răspunderii ”ar reprezenta o politizare sigură a activității serviciilor, ceea ce ar putea conduce la un regim specific, mai degrabă, republicilor estice decît unui stat modern, membru al UE”.

Alba-neagra cu legile siguranței
Aacum doi ani, în februarie, pachetul de legi ale siguranței aflat pe rol, în parlament, a fost scos de pe ordinea de zi tocmai pentru a face loc noilor legi care trebuiau elaborate de comisie, iar în prezent nu mai avem, deci, nici legile vechi, nici pe cele noi.
Pachetul de legi privind siguranţa naţională este format din cinci proiecte legislative: legea siguranţei, legile privind organizarea SRI şi SIE, statutul ofiţerului de informaţii precum şi legea privind activitatea de informaţii şi contrainformaţii. Pachetul de legi a fost discutat şi în CSAT.
Reamintim că, acum cîțiva ani, pachetul de legi ale siguranţei fusese elaborat de o comisie de la Cotroceni, într-o formă scandaloasă, în care ofiţerul de informaţii ar fi primit puteri sporite, putînd inclusiv să efectueze anchete premergătoare urmăririi penale. PNL s-a opus acestei forme și a mers exact pe conceptul invers, adică al limitării drepturilor și atribuțiilor ofiţerului de informaţii, interzicînd inclusiv folosirea de către servicii a ofiţerilor acoperiţi în Parlament, Guvern, sindicate şi în presă.
Alte teme viu disputate sunt dreptul serviciilor de a derula afaceri, pentru sporirea bugetului, lucru de asemenea aspru criticat de partide importante ori de societatea civilă, pentru că lasă loc unor abuzuri nepermise într-un regim democratic. Guvernul Tăriceanu mai dorea trecerea serviciilor sub control civil și propunerea numirii șefilor de către premier, nu de către președinte, înființarea unui organism special de interceptare a telefoanelor, trecerea SPP la MAI șamd.

De ce vrea SRI fuziunea cu SIE
Băsescu, în schimb, este adeptul Comunității de Informații, o structură care să grupeze toate serviciile și care să fie coordonată de un consilier prezidențial. Cît despre șeful SRI, George Maior, acesta are un obiectiv încă și mai năstrușnic, exprimat de mai multe ori în interviurile ultimilor ani: fuziunea dintre SRI și SIE.

Fostul președinte Emil Constantinescu decriptează, pentru Inpolitics, acestă dorință: ”Este o manevră prin care se dorește, după părerea mea, ștergerea unor urme. Mai precis, cele două servicii și-au încălcat grav atribuțiile, în sensul că SIE acționează fără jenă pe teritoriul României, iar SRI peste hotare, iar acest lucru nu are cum să nu lase urme, într-o formă sau alta, ceea ce ar putea conduce cîndva, în viitor, la un scandal foarte mare. Prin fuziunea celor două servicii, s-ar crea un organism unic cu posibilitatea legală de a acționa atît în exterior, cît și în interior, astfel că nu ar mai exista probleme”. Constantinescu este, însă, sceptic vizavi de succesul unui asemenea demers: ”Sunt interese și orgolii prea mari la mijloc pentru a reuși vreodată să se pună de acord”.

Surse politice spun, însă, că legile siguranței nu au zăcut, chiar, neatinse în ultimul an. Mai precis, el au fost modificate, dar nu în comisia de resort, ci la Cotroceni, unde sunt făcute strict după dorința serviciilor și a lui Băsescu și de unde ar urma să fie pasate, discret, guvernului Boc, spre adoptare prin asumarea răspunderii. Nu e greu de imaginat ce impact ar avea asupra viitoarelor alegeri și a democrației, în general, adoptarea unor asemenea legi cruciale într-o formă securistică, dacă e să îl cităm pe fostul premier Tăriceanu. Cum actuala opoziție nu are, însă, posibilitatea să treacă o moțiune de cenzură prin parlament, e foarte probabil că așa se va întîmpla, în perioada care urmează. (Bogdan Tiberiu Iacob/Răzvan Gheorghe)

P.S. Interesant de urmărit, la momentul respectiv, dacă se va confirma un zvon de dată recent, potrivit căruia din noile legi de funcționare ale SRI și SIE va dispărea interdicția temporară a foștilor șefi de implicare în politică, după terminarea mandatului. Știu ei George Maior și Răzvan Ungureanu de ce…