Privind un pic de sus scena politică sunt semne tot mai vădite că se intră în linie dreaptă cu pregătirile pentru campania electorală. Nu neapărat în cel mai corect mod cu putință, dar, la urma-urmei, ce alegeri am mai avea în România în absența unor diversiuni de proporții?

O primă observație: strîns de beregată de dosarele procurorilor, Liviu Dragnea lucrează intens împotriva PSD. Nu altfel poate fi etichetată decizia năucitoare de a-l convoca, în premieră absolută în istoria post-decembristă, pe primul-ministru să prezinte o dare de seamă economică în fața ambelor camere ale parlamentului.
În fapt, Dragnea nu a făcut decît să-i ofere o tribună de maximă înălțime premierului, pentru a lansa anumite mesaje benefice guvernului și lui însuși.
Mesaje rostogolite ulterior în avalanșă de o echipă tot mai vizibilă și mai închegată de postaci on-line, semn că în laboratoarele guvernamentale se lucrează intens.
Ulterior discursului lui Cioloș, Dragnea și PSD s-au văzut făcuți zob de către mass-media, controlată ori ba de putere.

Și Dragnea ”lucrează”, în felul său, la imagine: potrivit unui anunț stupefiant făcut, cu mare pompă, ieri, de liderul PSD, pe listele din iarnă ale partidului vor fi plasate persoane cu dizabilități: „PSD va avea asemenea oameni pe liste pentru a da șansă tuturor românilor care au drept de vot și care au dreptul să fie aleși, să poată să-și ducă la capăt un mandat de parlamentar, dacă au un tip de handicap”, a declarat președintele PSD, Liviu Dragnea.
Dincolo de exprimarea de-a dreptul odioasă ”asemenea oameni”, în mentalitatea teleormăneanului se regăsește ”inspirația” unei companii private care ar afișa, mîndră, pe ușa de la intrare lista nominală a persoanelor cu handicap aduse în colectiv în baza legii care prevede avantaje fiscale pentru firmele care angajează ”asemenea oameni”.
Cine e interesat, sincer, de reprezentarea persoanelor cu dizabilități desemnează pur și simplu candidați din respectiva categorie fără să și marcheze în vreun fel decizia.

Ce ar mai urma? Prezentarea publică a proporției de evrei și țigani, pe listele de parlamentari ai partidului, după alegeri, tot în numele reprezentativității??!

Aproape imediat, vine altă lovitură anti-PSD: parlamentarii partidului lui Dragnea votează împotriva anchetării lui Gabriel Oprea, deși acesta nu riscă nimic în fața acuzației aberante de ucidere din culpă.

Decizia poate costa scump PSD.

Pe 20 octombrie, cu doar cîteva zile înaintea debutului campaniei electorale, se împlinește un an de la moartea polițistului Bogdan Gigină, iar evenimentul va fi marcat mie-n sută printr-un miting de proporții de către adversarii social-democraților, ocrotitorii ”ucigașului” Oprea. Se va lucra intens, e sigur asta, la aspectul emoțional al poveștii, în special prin exploatarea mediatică a familiei polițistului, deja demarată.
Că e așa o dovedește chiar ieșirea de azi, în fața presei, pe care și-a aranjat-o Laura Kovesi prin intermediul unei deplasări la CSM. Aflată în fața ziariștilor și întrebată despre votul de ieri, din Senat, Kovesi a răspuns fără să clipească, semn că venise cu lecția învățată: ”Este un vot politic, care blochează justiția, DNA nu mai poate să stabilească răspunderea lui Gabriel Oprea pentru ucidere din culpă. Deci o mamă rămâne să aștepte…”.

Dacă mitingul de la comemorarea unui an de la moartea lui Gigină se transformă într-un protest întins pe o durată mai mare de timp, cu mediatizarea corespunzătoare, PSD poate avea serioase probleme de imagine, o reeditare a scandalului emoțional de la alegerile din 2014.

Că veni vorba de asta, o ciudățenie maximă vine dinspre Autoritatea Electorală Permanentă și anunță lucruri deloc curate.
Potrivit anunțului oficial făcut ieri, numărul românilor înscriși în listele electorale pentru alegerile din 11 decembrie este de 18.935.857.

Incredibil, dar real, totuși!

La alegerile din 1990, cînd populația României nu intrase într-o scădere demografică naturală dramatică, la urne se prezentau 17.200.722 cetățeni cu drept de vot, la o populație record de 23, 2 milioane de locuitori, iar în 1992, în toamnă, 16.597.508.

La alegerile locale din iunie am avut, conform aceleiași AEP, 18.274.891 votanți.

Din 5 mai, data anunțului AEP, pînă acum, numărul alegătorilor a crescut cu, țineți-vă bine!, 660.966 de oameni.

Cum este posibilă această imensă mascaradă cu votanți inexistenți de ordinul milioanelor – și asta de ani buni! – nu poate fi înțeles decît prin prisma unor interese electorale uriașe.
Sunt, iată, doar cîteva semne de dată recentă că a început să se lucreze intens la pregătirea alegerilor, nu neapărat în sensul clasic al cuvîntului.

Dacă mai adăugăm și campania de imagine tot mai evidentă a premierului Cioloș, care și-a pictat chipul pe zidurile capitalei, și-a aranjat o armată de postaci care îi înalță osanale virtuale, și și-a burdușit contul de Facebook cu poze alături de înalți lideri străini, făcute la summitul ONU de la New York, tacîmul e complet. (Nu mai vorbim de șmecheria ieftină cu doamna Cioloș invitată în SUA, chipurile, de niște amici, exact în perioada summitului, doar pentru a face o poză de familie cu cuplul Obama, la recepția de la finele manifestării. O poză care poate fi foarte utilă în campanie).
Totul în numele reducerii distanței dintre PNL și PSD și al desemnării unui guvern tip struțo-cămilă, cu Cioloș la cîrmă, pentru alți patru ani, sub ochii umezi de emoție ai lui Dragnea. (Bogdan Tiberiu Iacob)