O coincidență tulburătoare: săptămîna aceasta, la Viena, UE a dezbătut și propus oficial resuscitarea acordului nuclear cu Iranul, care ar trebui să ducă la slăbirea presiunilor puse atît de Europa cît și de SUA asupra regimului de la Teheran. Imediat după asta, SUA a anunțat că nu e de acord cu îndulcirea sancțiunilor, mai ales cînd vine vorba de organizația teroristă Corpul Gărzii Revoluționare Islamice (CGRI). Și exact cînd presa lumii comenta pe larg consecințele disputelor respective, ieri, la New York, marele scriitor indo-britanic Salman Rushdie e înjunghiat de un alt indo-britanic, musulman susținător al CGRI și care păstra în telefon poze cu liderul militar iranian Qassem Solemani, asasinat în 2020. Simple coincidențe? Mai are vreo șansă propunerea UE în noile condiții?

Propunere Europei de a resuscita acordul nuclear de la Teheran cu puterile mondiale ar anula sancțiunile americane împotriva Gărzilor Revoluționare iraniene, a scris ieri într-o amplă analiză publicația Politico.eu, care a avut acces la draftul textului propunerii.

Detaliile proiectului au fost finalizate luni la Viena, după 16 luni de discuții. În timp ce UE a lucrat la asta în strânsă coordonare cu Washington, termenii din draft sugerează că administrația președintelui american Joe Biden ar fi pregătită să facă concesii mai mari decât erau de așteptat pentru a obține un acord – în special prin reducerea presiunii asupra CGRI, o forță militară puternică și cu influență politică și economică, aproape omniprezentă în Iran, pe care SUA au desemnat-o ca organizație teroristă.

Cu toate acestea, trimisul special al SUA pentru discuțiile cu Iran, Rob Malley, într-o declarație pentru Politico, a negat că Statele Unite își schimbă standardele sau regulile atunci când vine vorba de aplicarea sancțiunilor.

Biden a făcut din încercarea de a reînvia acordul nuclear din 2015 o prioritate a politicii externe, argumentând că este cea mai bună modalitate de a împiedica Iranul să construiască o bombă nucleară. În conformitate cu acordul inițial, din care președintele Donald Trump s-a retras în 2018, Iranul a beneficiat de scutirea de sancțiuni internaționale în schimbul limitării activităților sale nucleare. De la retragerea SUA, activitățile Iranului s-au accelerat și un consilier principal al ayatollahului Ali Khamenei s-a lăudat recent că țara are acum capacitatea tehnică de a construi o bombă.

În aprilie, Biden a respins cererea iraniană de a anula o decizie din 2019 a administrației Trump care plasa CGRI pe lista organizațiilor teroriste. Un grup bipartizan de senatori americani a introdus la începutul lunii mai o rezoluție prin care afirmă că SUA nu ar trebui să accepte niciun acord pentru ridicarea sancțiunilor.

Deși propunerea europeană, intermediată de șeful UE pentru politică externă, Josep Borrell, în strânsă coordonare cu oficialii americani, nu ar ridica propriu-zis sancțiunile împotriva CGRI, ea ar limita serios, totuși, impactul acestora.

Conform textului propus, europenii și alți non-americani ar putea desfășura afaceri cu entități iraniene implicate în tranzacții cu CGRI, fără teama de a suferi sancțiuni americane, așa cum este cazul în prezent, cu condiția ca partenerul lor principal de afaceri să nu fie în registrul de sancțiuni al SUA.

Această formulare le-ar permite europenilor să facă afaceri pe scară largă în Iran, unde interacțiunea comercială cu CGRI este aproape inevitabilă. Un diplomat care a studiat dosarul a remarcat că formularea sugerează, de asemenea, că entitățile CGRI ar putea încerca să se sustragă de la sancțiunile SUA pur și simplu prin desfășurarea afacerilor prin intermediul companiilor-fantomă.

Statele Unite au în vizor de mult CGRI și Forța sa, Quds, un braț paramilitar care antrenează și finanțează grupuri precum Hezbollah, desemnate drept teroriști atât de UE, cât și de SUA. Washingtonul a acuzat CGRI că a ucis sute de militari americani în Irak și Afganistan. La începutul acestei săptămâni, procurorii americani au acuzat un membru al CGRI de complot pentru uciderea fostului consilier pentru securitate națională al SUA, John Bolton. Fostul secretar de stat Mike Pompeo și fostul secretar al Apărării, Mark Esper, au fost, de asemenea, vizați de iranieni.

Având în vedere toate acestea, este foarte probabil ca administrația Biden să se confrunte cu o rezistență acerbă în Congres și nu numai dacă acceptă propunerea europeană. Mulți din Congres se tem să facă orice concesii Iranului, în lumina amenințărilor sale persistente de a distruge Israelul și a rolului pe care l-a jucat în destabilizarea Irakului și a Orientului Mijlociu în general. Washingtonul este, de asemenea, îngrijorat de colaborarea din ce în ce mai mare dintre Iran și Rusia, inclusiv posibila vânzare a sutelor de drone iraniene armate către Moscova, mai relatează analiștii Politico.

Trăgînd linie și adunînd, avem de-o parte o Europă disperată de problema Rusia, care încearcă să deschidă poteci comerciale către Iran.
De cealaltă parte avem o Americă profund reticentă, care are alte socoteli.

Și fix în acest moment de cumpănă, pică înjunghierea marelui scriitor Salman Rushdie, la un eveniment cultural în statul New York, unde pare să nu fi existat, efectiv, strop de pază, din moment ce literatul ar fi fost înjunghiat de 14-15 ori, ajungînd la spital în stare foarte gravă.

Rushdie, care s-a născut într-o familie musulmană din Mumbai, înainte de a se muta în Marea Britanie, s-a confruntat cu amenințări cu moartea pentru cel de-al patrulea roman al său, „Versetele satanice”, despre care unii musulmani au spus că ar conține pasaje blasfemiatoare. Romanul a fost interzis în multe țări cu populație musulmană numeroasă la publicarea sa în 1988, iar pe capul său, regimul iranian a pus milioane de dolari recompensă.

Poliția a reținut un suspect: Hadi Matar, britanic de origine indiană, în vârstă de 24 de ani, din Fairview, New Jersey.
O analiză preliminară a postărilor pe rețelele sociale a lui Matar arată, conform New Delhi Television, că acesta simpatiza cu „extremismul șiit” și cu cauzele CGRI. Deși nu există legături directe între Matar și CGRI, anchetatorii au găsit imagini cu comandantul iranian Qassem Solemani, care a fost asasinat în 2020, într-o aplicație de mesagerie pentru telefonul mobil aparținând lui Matar. Autoritățile încă cercetează naționalitatea lui Matar și dacă are cazier penal.

Răstimp, deși nu există încă o reacție oficială în Iran, presa iraniană jubilează: mai multe ziare iraniene îl laudă azi pe agresorul lui Rushdie.

Ziarul Kayhan, al cărui redactor-șef este numit de liderul suprem al Iranului Ali Khamenei, scrie:

„De o mie de ori bravo persoanei curajoase care l-a atacat pe ereticul și maleficul Salman Rushdie la New York”, adăugând: „Mâna omului care a sfâșiat gâtul dușmanului lui Dumnezeu trebuie sărutată”.
Site-ul de știri Asr Iran reamintește un citat mai vechi din ayatollahul Khamenei, care spunea că „săgeata” trasă de Khomeini „va lovi într-o zi ținta”.
Cotidianul Khorasan titrează: „Satana în drum spre iad”.

Mai poate fi vorba de vreun acord nuclear cu Iranul în noile condiții?
Și putem spune că agresarea scriitorului exact cînd UE încearcă să înmoaie SUA în problem Iranului e o simplă coincidență sau am asistat la un nou episod din bătălia economică SUA-UE? (Bogdan Tiberiu IACOB)