CURS VALUTAR
1 EUR = 4.9691 RON DOWN | 1 USD = 4.5463 RON DOWN | 1 GBP = 5.8319 RON DOWN

Intamplari bizare pe axa Bucuresti-Washington

2 comentarii / 5176 vizualizări / 6 octombrie 2016

Începînd cu ultima decadă a lunii septembrie, în România au loc evenimente bizare, greu de explicat și într-un ritm aproape amețitor. Cel puțin președintele Iohannis a ieșit la rampă în decurs de vreo săptămînă mai mult decît în tot mandatul și încă la modul consistent. Figuri grele ale statului se trezesc puse în situații dificile și forțe importante par să se fi mobilizat, ca la un semn, într-un soi de război nedeclarat, dar foarte intens. Decriptarea faptelor e dificilă, în acest moment; totuși, cronologia lor ar putea da unele indicii.

Să reamintim, concret.

Pe 19 septembrie, premierul Dacian Cioloș pleacă la New York, la un summit al ONU rezervat, mai degrabă, șefilor de stat și unde te-ai fi așteptat să vezi cuplul Iohannis, ahtiat după deplasări în zone ”bune” ale globului. Și totuși, Cioloș. Cu tot cu nevastă, fie și printr-un tertip (invitație de la amici).

O vizită cam lungă a premierului, care se întinde pe mai multe zile, incluzînd întîlniri cu diaspora etc.
Și din care s-a întors în țară cam pe mutește, nefiind prea clar cînd.

Pe 26 septembrie, la Washington, are loc ediția anuală a Dialogului de Parteneriat Strategic dintre guvernele SUA și României, despre care, la noi, nu prea se află nimic, pe fondul unor evenimente fierbinți care au loc în țară, în zilele care urmează.
Un comunicat al MAE relatează despre reuniunea respectivă, într-un limbaj lemnos, astfel că presa de la noi îl cam ignoră.
Abia astăzi, prezent la o reuniune organizată de Institutul Aspen la București, ambasadorul SUA la București îl traduce mai pe înțelesul nostru.
Și ce spune el e extrem de interesant.
Anume că niciodată relația dintre SUA și România nu a fost la un nivel așa înalt ca astăzi.

„Concluzia ambelor guverne a fost că în prezent, octombrie 2016, relațiile România — SUA nu au fost niciodată mai puternice și nu au avut o contribuție mai puternică la acordul transatlantic”, a spus Klemm. El a detaliat, conform Agerpres, că România nu doar că se va încadra în cererile de la Summitul NATO din Țara Galilor de a acorda 2% din PIB Apărării, ci „contribuie în mod profund la securitatea transatlantică și la cea din regiunea Mării Negre, dar și în zone îndepărtate, precum Afganistan și Irak”.

Foarte important, Klemm ridică în slăvi guvernul Cioloș:

„Dacă avem succes în acest domeniu, se întâmplă și datorită influenței Guvernului Cioloș de a îmbunătăți promovarea investițiilor și schimburilor comerciale, climatul de afaceri din România, stabilirea unei strategii naționale pentru energie, de a se adresa unor investitori-cheie, inclusiv companii foarte importante din SUA”, a detaliat Hans Klemm.
În fine, nu e uitată nici Laura Kovesi, ambasadorul reiterînd aprecierea pe care SUA o au la adresa luptei anticorupție din România:

„Lupta României împotriva corupției a făcut ca această țară să crească nu doar în ochii SUA, (…) ci să devină un exemplu pentru această parte a lumii. Contribuțiile României au dus la acest moment în istorie în care parteneriatul nostru este mai puternic ca oricând”.

În fine, un mesaj crucial, spunem noi, în privința alegerilor:

„Provocarea este, acum, când SUA au în față o perioadă esențială de alegeri iar România are, de asemenea, o perioadă esențială de alegeri, ca aceste două țări să iasă din aceste momente politice în starea în care pot continua să își întărească legăturile și să contribuie la securitatea europeană, transatlantică și aici, în regiunea Mării Negre”

În fine, cireașa supremă e pusă de Klemm pe tortul lui Cioloș atunci cînd spune că ”Noul Guvern care va veni la putere sper că va avea o ”moștenire” pe care să clădească mai târziu”.
În traducere ”grijă mare cu ceea ce face actualul guvern, că e pe gustul nostru”.

Sintetizînd, la reuniunea din 26 septembrie, unde a participat o delegație importantă din partea guvernului nostru, americanii au dat un semnal pro-Kovesi, pro-Cioloș și, per ansamblu, au lăsat să se înțeleagă că nici prin cap nu le trece să lase România din brațe, așa cum se vehiculează pe ici, pe colo.
Suntem importanți pentru ei și militar, și economic, pe latura energetică.

Reamintim că, în luna mai, premierul Cioloș făcuse o vizită relativ misterioasă în SUA, despre care însuși Traian Băsescu spunea public că e cam ”în neregulă”. La acea vreme, speculam, după prezența a doar doi miniștri în delegație, cel al Externelor și cel al Energiei, că vizita cam miroase a gaze de șist și a nămoluri sapropelice.

Declarațiile de acum ale lui Klemm confirmă interesul american pentru resursele energetice ale României.

Mai mult, la reuniunea din 26 septembrie, de la Washington, s-a vorbit pe larg despre întărirea puternică a colaborării pe linie de NATO și despre susținerea pentru un Parteneriat Transatlantic privind Comerţul şi Investiţiile dintre SUA și UE. Asta, fix în momentul în care Germania și Franța trag spre o armată comună europeană, care să cam elimine NATO din ecuația europeană, iar acordul privind comerțul cu SUA e blocat de liderii europeni și generează chiar proteste de stradă în țări ca Germania.

În concluzie, din mai multe puncte de vedere, reuniunea din 26 septembrie, de la Washington, e de maximă importanță pentru viitorul României, pentru că relevă direcții cruciale de acțiune, într-un moment dificil și confuz.

Ce se întîmplă, însă, din acel moment, în țară?

Pe 26 septembrie, chiar în timpul reuniunii, cade bomba demisiei directorului SIE, Mihai Răzvan Ungureanu, nici pînă azi explicată. SIE, reamintim e principalul partener de lucru al SUA pe linia NATO.
În plus, nu e de prisos să reamintim informațiile venite de la nivel înalt acum 4 ani, conform cărora MRU a ajuns premier în 2012 cu sprijinul unor mari companii americane din domeniul energiei.

Iohannis nu pare deloc deranjat de eveniment.

Pe 27 septembrie, explodează scandalul plagiatului lui Kovesi în urma auto-denunțului lui Sebastian Ghiță. În doar cîteva zile, șefa DNA ajunge, de pe culmile gloriei, la un pas de o debarcare brutală, fiind supusă unor atacuri fără precedent, din multiple direcții.

Iohannis nu pare deloc deranjat de eveniment.

Pe 29 septembrie, președintele iese la rampă și anunță, ferm, că nu va desemna după alegeri un premier independent și că Cioloș, dacă vrea să continue la guvern, trebuie să anunțe din timp cu ce partid joacă.
Aflat în mare ofensivă de imagine, premierul recepționează lovitura în plin: el bîjbîie un timp, apoi anunță la fel de ferm, că nu intră în niciun partid și nu candidează. Ceea ce pune serios sub semnul întrebării viitoare sa carieră guvernamentală.

Iohannis nu pare deloc deranjat de eveniment.

Ba chiar e zîmbitor.
Dacă luăm în calcul posibilitatea ca americanii să fi descoperit, anul acesta, în persoana lui Cioloș un politician pe gustul lor, se cheamă că trei oameni agreați de Washington – MRU, Kovesi, Cioloș – au ajuns în corzi în doar cîteva zile, lucru cu totul ieșit din comun.
Ori, poate, e vorba de simple coincidențe, fără legătură cu falia SUA-Germania și ne lăsăm imaginația prea mult să zburde?
Probabil că în următoarele cîteva săptămîni vom înțelege mai bine, urmărind evoluția evenimentelor. (Bogdan Tiberiu Iacob)

FoloseSte contul de Facebook pentru a comenta

2 Comentarii

  1. mike pence(vicepresedintele lui trump si dupa noiembrie , al americii) a declarat lucruri interesante la dezbaterea electorala de acum cateva zile). sua nu lasa romania din maini si e foarte bine.

  2. Abc
    Nu o lasa din mana si este foarte bine…pentru ei. Colonia mai are resurse.

Comenteaza

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

STRTIME=1662721998