Klaus Iohannis, ianuarie 2024: ”2024 este un an electoral foarte important. Vom rămâne vigilenţi în faţa curentelor extremiste”.

Klaus Iohannis, martie 2024:” Dintre toate provocările existente astăzi, una este toxică pentru proiectul european. Mă refer, bineînțeles, la extremism în toate formele lui. De la naționalism putred, până la tendințe revizioniste care se manifestă, din nefericire, din ce în ce mai mult pe acest continent”.

Marcel Ciolacu, februarie 2024: ” ”Niciunii dintre noi n-am încercat ca să căutăm voturile, să ne schimbăm opiniile sau să încercăm compromisuri cu formațiuni extremiste care ne-ar fi abătut de la drumul pe care îl avem de făcut. Eu vreau să trăiesc într-o Românie liberă, într-o Europă liberă”.

Marcel Ciolacu, februarie 2024: ”Am decis să avem şi o alianță electorală pentru lista de europarlamentare. Oricât am încerca să împachetăm cuvintele, este evident că numai cele două mari partide pot face faţă unui val extremist”.

Nicolae Ciucă, martie 2024: ”Pericolul destabilizării UE este mai ridicat ca niciodată. Trebuie să facem eforturi să combatem extremismul la alegeri”.

Nicolae Ciucă, 28 iunie 2024: ”Trebuie să ne unim forțele pentru a respinge cu putere manifestările extremiste”.

O întrebare legitimă, în lumina poziționării atît de categorice față de extremism a conducătorilor țării:

Dacă partidul de extremă dreaptă RN va prelua guvernarea în urma alegerilor anticipate, România ia în calcul ruperea relațiilor diplomatice cu Franța? (B.T.I.)