Președintele SUA a făcut ieri un anunț marțial, respectiv blocadă navală totală pentru navele cu petrol venezuelean care folosesc așa numita flotă-fantomă, nave aflate sub sancțiuni care intră sau ies din țara lui Maduro. Trump a prezentat și o listă de revendicări sufocante pentru Venezuela, practic imposibil de îndeplinit, ceea ce ar putea duce curînd la blocadă totală, implicit colapsul țării. Marea întrebare: se va ajunge ca UE – inclusiv România – să denunțe invazia americană și să aplice pachete de sancțiuni SUA, după modelul rusesc, pentru că situațiile sunt extrem de asemănătoare? Sau se va stabili că există invazii rele și invazii bune? Grea dilemă pentru Europa.

Trump a anunțat pentru seara de 17 decembrie (în noaptea de 17 spre 18 la noi) un discurs major către nație în care va prezenta și problema venezueleană.
Situația e gravă pentru țara latino-americană.

Care sunt efectele potențiale ale blocadei anunțate de Trump asupra petrolierelor venezuelene?
Blocada vizează în principal „flota fantomă” sancționată, folosită pentru ocolirea sancțiunilor existente din 2019 (aproximativ 30-80 de nave). Exporturile neafectate (ex: cele operate de Chevron, autorizate de SUA) pot continua. Dar, chiar și așa Venezuela va fi afectată economic extrem de grav, în condițiile în care oricum se află într-o sărăcie lucie.

Petrolul reprezintă cca.90-95% din veniturile de export ale Venezuelei, țara cea mai dotată cu petrol din lume, iar blocada lui Trump le-ar putea reduce exporturile cu cel puțin o treime. Asta va însemna pierderi masive de valută, agravarea crizei economice deja severe (hiperinflație, lipsuri de alimente și medicamente).Asta, pentru că veniturile petrolului sunt folosite pentru a importa hrană, medicamente și alte bunuri esențiale. Fără exporturi, penuria ar putea deveni și mai severă, afectînd alimentația, sănătatea și traiul zilnic al populației.

Practic, o „devastare” a economiei, dependentă de petrol. Vor fi, de asemenea, și dificultăți în importuri esențiale (inclusiv diluanți pentru producția de petrol greu).
Per ansamblu, se va agrava criza deja existentă (milioane de refugiați, sărăcie extremă), se vor reduce resursele pentru programe sociale, se vor extinde foametea, migrația și instabilitate internă.

Venezuela a denunțat deja măsura ca „amenințare belicoasă”, „piraterie” și „act de război” și e susținută inclusiv de unii congresmeni americani care numesc acțiunea SUA „act de război neautorizat”.

Pretextele invocate de Trump pentru instituirea blocadei :
– Desemnarea regimului Nicolás Maduro ca „organizație teroristă străină” pentru:
Furtul de active americane – referindu-se la naționalizările din era Chávez (inclusiv cîmpuri petroliere expropriate de la companii americane) și cerînd returnarea imediată a „petrolului, pămîntului și altor active furate de la SUA”.
Terorism, trafic de droguri, trafic de persoane, crime și răpiri – acuzînd regimul că folosește veniturile din petrol pentru a finanța respectivele acțiuni.
Este clar că Trump forțează căderea regimului Maduro pentru a-l înlocui cu susținătoare sa, laureata Nobel și lidera Opoziției, Maria Machado.
Dacă Maduro ține de scaun, situația se va complica rapid, însă, pentru că Trump e gata să extindă blocada la nivelul tuturor navelor, iar asta va însemna colapsul total al țării, ca să nu mai vorbim că, deplasînd armata în apele venezuelene Trump a dat clar de înțeles că e gata și de o invazie militară.

Ce va face Europa în raport cu situația produsă începînd de ieri?

De 4 ani, UE aplică sancțiuni masive Rusiei și denunță permanent invazia rusă.
Dar Vladimir Putin, la fel ca Trump, a avut pretextele lui.
În 2014, el a susținut că intervenția din Crimeea a fost necesară pentru „protejarea populației rusofone”, pentru că rușii și vorbitorii de limbă rusă din Crimeea ar fi fost amenințați de noile autorități de la Kiev, după protestele Euromaidan și fuga președintelui Ianukovici, Ucraina ar fi intrat într-o fază de „haos” și „lovitură de stat” etc.

Și pentru invazia din 2022, Vladimir Putin a invocat mai multe justificări, cum ar fi „genocid împotriva rusofonilor din Donbas”, dorința de „denazificare a Ucrainei”, pentru că Kievul ar fi condus de „naziști” sau „neonaziști”, iar extinderea NATO reprezintă o amenințare existențială,
pentru că Ucraina ar fi fost transformată într-o „platformă militară occidentală”.

După decizia lui Trump de ieri, nu va mai trece mult timp pînă cînd UE va fi forțată să aleagă. Fie va denunța agresiunea americană asupra Venezuelei similar cu cea a Rusiei, va rupe relația cu SUA și va aplica sancțiuni, fie va pretinde că invazia din Venezuela e bună, în timp ce invazia din Ucraina e rea.
Grea dilemă. (Bogdan Tiberiu Iacob)