Un răspuns prompt: da, ținînd cont de istoricul electoral al ultimului an din România și Moldova, țări în care alegerile prezidențiale s-au anulat, doi candidați – inclusiv cel preferat de români – au fost eliminați pînă a ieșit cine ”trebuie”, cazul nostru, în timp ce peste Prut, regimul la putere a permis în cursă doar o treime dintre partide, eliminînd candidați pe bandă sub acuzația că sunt pro-ruși și anti-europeni. Demersurile abuzive, șocante, din ambele state au fost generos aplaudate de către Uniunea Europeană, să reamintim. Iar la noi, teza că Bucureștiul riscă să cadă în mîinile pro-rușilor deja a fost lansată la apă.

Scrie, bunăoară, Raluca Turcan pe Facebook, azi, la o zi după ce data alegerilor a apărut în Monitorul oficial:

”Dacă instituțiile care au atribuții în combaterea și sancționarea dezinformării nu fac nimic, riscăm ca, după alegerile parțiale din 7 decembrie, să constatăm din nou că rezultatul votului a fost influențat nedemocratic. Ceea ce vedem în aceste zile – valul de postări false și mincinoase despre tragedia din Rahova – este rezultatul unei campanii de dezinformare coordonate, care urmărește să slăbească încrederea românilor în stat, în instituțiile sale și în capacitatea noastră de a reacționa cu echilibru(…)⚠️ De aceea spun clar: instituțiile statului trebuie să-și facă treaba. Nu selectiv, nu după valul mediatic, ci constant. Prin monitorizare activă, reacție în timp real, transparență în comunicare și sancționarea celor care propagă intenționat informații false. Prevenirea manipulării informaționale este o chestiune de securitate națională, nu de imagine. În același timp, îi îndemn pe toți – jurnaliști, platforme online, organizații civice și cetățeni – să ne asumăm împreună această luptă. Să ne informăm din surse verificate, să semnalăm conținutul fals, să cerem transparență. Doar așa putem apăra democrația, încrederea publică și siguranța socială a României”.

Deja s-a lansat chemarea civică la luptă împotriva rușilor caree vor încerca să-și pună primar la Capitală, după ce au eșuat la președinție, anul trecut, datorită vigilenței statului de drept, al serviciilor și al CCR, după cum ni s-a tot băgat în cap.

Pariem că în zilele următoare asta va deveni tema principală de atac în perspectiva alegerilor de la București.
Nu știm dacă AUR va avea candidat propriu, se aude că va merge pe susținerea independentei Anca Alexandrescu, iar dacă așa va fi, se cheamă că realizatoarea TV va fi ea împotriva tuturor candidaților ”pro-europeni” ai PNL, PSD și USR.

Candidați care au, însă, două probleme uriașe, care deja dau frisoane. Prima e că toți provin din arcul guvernului, cel care ia măsuri tot mai impopulare, iar alegerile sunt în buza iernii. Iar Alexandrescu e singura care nu e.

A doua e că există trei, dar foarte probabil patru, candidați ”pro-europeni” care se vor canibaliza: Ciprian Ciucu, anunțat deja de președintele PNL, Cătălin Drulă de la USR, preferatul președintelui Nicușor Dan și, cel mai probabil, pesedistul Daniel Băluță. Al patrulea candidat sunt șanse să fie liberalul Stelian Bujduveanu, care a dat clar de înțeles că va candida cu orice preț, chiar dacă asta va însemna ca independent. Să mai spunem că pentru președintele Nicușor Dan e crucial ca la primărie să vină un fidel de al său, cum s-a întîmplat în cazurile președinților Băsescu și Iohannis, nu de alta, dar prin primării rămîn urme incomode ale activității edililor, care nu trebuie răscolite.

În cazurile POT și SOS e greu de crezut că există șanse reale de victorie, deci principalul pericol pentru arcul guvernării vine dinspre ecranul Realitatea Plus.

Pînă și contestatarii înrăiți ai ziaristei iau în serios sondajele din ultima perioadă, care o dau cu un scor bun pe realizatoarea TV. Chiar excelent în unele cazuri.

De aici pînă la teama de o victorie a acesteia nu e decît un pas.
Soluția este, evident, scoaterea ei din cursă.
Cum se poate asta?
Pe drumul deja bătătorit.

Conform legii 115/2015 a alegerilor locale, candidaturile depuse pot fi contestate la biroul de circumscripție electorală de către cetățeni, partide și alianțele, în termen de cel mult 48 de ore de la data afișării candidaturii.
Acceptarea sau respingerea de către birou a unei candidaturi poate fi contestată de către cetățeni, candidat, partidele politice și alianțe și se soluționează în termen de 48 de ore de la înregistrare, de către judecătoria, respectiv tribunalul în a cărui rază teritorială se află circumscripția electorală. Împotriva hotărîrii se poate face apel în termen de 24 de ore de la pronunțare, la instanța ierarhic superioare și se soluționează în termen de 24 de ore de la înregistrare, decizia fiind definitivă.

Nici nu e nevoie, deci, de marea Curte Constituțională ori de ÎCCJ, sunt suficiente instanțele comune de judecată.
Nu e greu de imaginat că adversarii Ancăi Alexandrescu vor folosi împotriva ei aceeași retorică anti-suveranistă care i-a eliminat pe Șoșoacă și Georgescu, se vor decupa anumite fragmente din emisiunile ei, se va folosi susținerea ei la adresa lui Călin Georgescu, cel care acum ar putea inversa procesul, se vor arunca în joc chiar și sancțiunile date în ultimul an de CNA, de la amenzi la întreruperea emisiei, dacă e nevoie se vor și inventa lucruri.
Totul, în numele pro-europenismului.

Invitat ieri la Metropola TV, fostul premier Adrian Năstase a avut următorul dialog cu realizatoarea Dana Chera:

”- Ați fi anulat alegerile dacă ați fi fost șeful CSAT-ului? Ați fi acceptat anularea alegerilor?
– Asta e o întrebare la care nu răspund.
– De ce? Ca să nu vă înjure lumea?
– Nu, nu. Pentru că…
– Pot să spun eu ce cred că ați fi făcut?
– Ce aș fi făcut?
– Că le-ați fi anulat.
– Dacă mă întrebi, probabil că da, pentru că statul, la un moment dat, trebuie să se protejeze. Legea e mai importantă decît interesul…
– Încălcînd legea, statul trebuie să se protejeze încălcînd legea?
– El poate să schimbe legea, că în definitiv legea este expresia voinței statului. Deci nu asta e problema.
– Ați fi fost un dictator.
– Mi s-a reproșat lucrul ăsta, dar uneori cred că este nevoie de mai multă autoritate. Mă uit la ce se întîmplă astăzi și cred că tocmai lucrul ăsta lipsește.
– Autoritate cu încălcarea legii?
– Nu, nu vreau să spun asta.
– Cu schimbarea legii. Spuneți cu modificarea atunci cînd ne e de folos.
– Legea nu este perpetuă. Legea trebuie să folosească situației. Legea trebuie să reflecte un anumit context și să găsească soluții”.

Dacă pînă și Adrian Năstase se numără printre adepții ideii că ”statul trebuie să se protejeze” chiar cu prețul anulării alegerilor și a eliminării de candidați, nu e greu de întrevăzut care vor fi viziunile lui Nicușor Dan, Ilie Bolojan, Sorin Grindeanu, Dominic Frtiz, Kelemen Hunor, ale biroului electoral, ale cancelariilor europene șamd față de ”problema” Anca Alexandrescu.
Noroc că realizatoarea se poate baza pe o justiție imparțială și curajoasă, desigur, care va sfida comandamentele regimului de la putere, nu-i așa? (Bogdan Tiberiu Iacob)