Ceea ce nu s-a mai produs anul trecut din motive obiective, o criză de guvern întinsă pe mai multe săptămîni, pentru că așa dorea președintele, aproape cert se va întîmpla acum, independent de voința lui. Anunțul că va convoca partidele la consultări abia săptămîna viitoare, fără măcar să avanseze o zi anume precum și cererea către partide să vină cu ”soluții și abordări mature” relevă că la Cotroceni s-a instalat bezna. Și nu din pricina facturilor umflate. Ori sunt anumite motive speciale pentru tergiversare. Ce ar putea urma?

Contradicții mari în ieșirea de azi a președintelui. La primele ore ale zilei, mediul online bombănea că președintele pleacă în Slovenia fix cînd stă să cadă guvernul. După prînz aflăm că și-a amînat plecarea și iese în direct la 18,00. E groasă, se precipită treaba, te pomenești că invită partidele la consultări chiar în seara asta.
La 18,00 iese președintele și subliniază tăios și grav că suntem în criză:
”Trist, dar adevărat. Cuvântul care caracterizează cel mai bine România de astăzi este cuvântul criză. Suntem într-o criză a sistemului de sănătate publică. Suntem în plină pandemie. Valul patru ne-a lovit, și ne-a lovit rău. Suntem într-o criză a prețului la energie, o criză care este și europeană și globală”.

Apoi ne anunță că va convoca partidele abia săptămîna viitoare pentru consultări, ceea ce intră în contradicție violentă cu ideea de criză abia enunțată: ”Așadar, este nevoie de soluții și este momentul pentru decizii mature. Este nevoie de decizii mature din partea politicienilor, din partea partidelor politice. Pentru a da timp partidelor politice să se întrunească în forurile interioare, să găsească abordări mature și să vină cu ele la consultări, voi convoca consultări cu partidele politice abia săptămâna viitoare. Acum se cere maturitate și responsabilitate”.
”Acum, însă, suntem în situația de a trebui să găsim o soluție. Trebuie să găsim o soluție, România trebuie să fie guvernată. Pandemie, criza prețurilor la electricitate, vine iarna, toate acestea trebuie să fie rezolvate de cineva. Acest cineva, evident, este Guvernul României” mai spune, ritos, președintele.

Președintele nu mai are idei și pasează problema, în premieră, altora.
Consultările de săptămîna viitoare e probabil că nu vor aduce rezolvarea și va mai fi nevoie de încă o rundă, peste alte cîteva zile.
Nu altfel s-a întîmplat anul trecut, cînd nu era situația la fel de ”crizată” ca acum.

Să amintim pe scurt o derulare interesantă de fapte.
La vreo 10 zile după demisia premierului Ludovic Orban, Iohannis cheamă partidele la Cotroceni, cu suspectă întîrziere, după cum remarcau observatorii scenei politice.

Ce ne-a spus președintele după discuții:

„Am avut consultări cu formaţiunile care vor fi reprezentate în noul Parlament. Această primă rundă de consultări a dus la un schimb de opinii bun între reprezentanţii acestor formaţiuni şi mine, însă pot spune că astăzi nu sunt încă întrunite condiţiile pentru desemnarea unui candidat pentru a forma un nou Guvern. Am primit astăzi chiar câteva propuneri, însă cred că este nevoie de cel puţin încă o rundă de consultări până când lucrurile se cristalizează”.

Două zile mai tîrziu, pe 16 decembrie, vine un mesaj prezidențial stupefiant pentru toată lumea:

”Lucrurile sunt complicate în aceste negocieri(…) Și atunci, trebuie să avem suficientă răbdare să așteptăm ca partidele să negocieze toate aceste lucruri. Și, dacă ați spus că sunt deja zece zile, dați-mi voie să vă dau câteva exemple, fără să nominalizez țările, dar puteți să căutați datele foarte ușor pe internet. Recent s-au finalizat negocierile pentru guvern într-o țară din Uniune, după doi ani și jumătate de la alegeri. În altă țară europeană s-a format guvernul, acum mai mult timp, după opt luni de negocieri. Deci, vă dați seama că suntem foarte departe de acel calendar foarte extins. Nu mă înțelegeți greșit. Nici nu vreau să ajungem la așa ceva. Dar trebuie să avem puțină răbdare să vedem cum negociază partidele”.
Pe scurt, Iohannis făcea referire la țări în care formarea guvernelor durase luni de zile și invita la răbdare, în prag de iarnă și în miez de pandemie.

Explicația ”răbdării” președintelui era simplă: nu îl interesau problemele țării, ci supervizarea unui puci în PNL prin care să scape de Ludovic Orban și din fruntea partidului și să-l instaleze pe generalul Ciucă și la guvern și în fruntea liberalilor.

În paralel, pe plan european se discuta despre demararea vaccinării undeva, în primele luni ale anului 2021. Dar, pe 14 decembrie, a început vaccinarea în SUA, iar UE s-a trezit că rămîne de căruță.
Lucrurile trebuiau accelerate.
Pe 16 decembrie, presa franceză anunța, citînd surse apropiate de Macron, că vaccinarea va începe în toate statele europene în aceeași zi, undeva spre finalul anului. În aceeași zi, Iohannis anunța și el că între Crăciun și Anul nou ar putea veni în țară primul transport de vreo 10.000 de doze.
Pe 17 decembrie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, propunea oficial, ca odată emisă autorizarea condiționată de punere pe piață din partea EMA (Agenția Europeană a Medicamentului), primele vaccinuri să fie administrate/distribuite simultan în fiecare dintre cele 27 de state membre.
Inițial, EMA stabilise organizarea întâlnirii finale de evaluare a vaccinului produs de BioNTech/Pfizer pentru 29 decembrie, dar ea a fost devansată pentru 21 decembrie 2020.
Pe 21 decembrie vine vestea cea mare: C.E. aprobă vaccinul Pfizer și anunță debutul campaniei în toată UE pe 27 decembrie, iar Ursula von der Leyen vorbește de ziua respectivă ca de un moment cu totul special. Macron iese și el la rampă și anunță: „Următoarele zile vor fi marcate de lansarea strategiei noastre de vaccinare, va fi începutul. Va fi o dată europeană coordonată, imediat după Crăciun, adică la sfârşitul săptămânii”.

Imediat, Iohannis convoacă partidele la Cotroceni pe 22 decembrie, iar la capătul discuțiilor Florin Cîțu e anunțat premier. Mai aflăm de la Rareș Bogdan că președintele sună la partid și oprește puciul anti-Orban. Negocierile pentru portofolii se derulează în procedură de urgență, cu cedări surprinzătoare din partea PNL. Cuvîntul de ordine era guvern plin pînă pe 27 decembrie. Pe 23 cabinetul primește votul parlamentului și în aceeași zi depune jurămîntul la Cotroceni.
De la momentul în care Iohannis vorbea despre negocieri temeinice și fără grabă trecuseră doar 6 zile.
Prioritățile prezidențiale fuseseră schimbate rapid din exteriorul țării, iar România a trebuit să instaleze un guvern pe repede înainte ca să marcheze corespunzător debutul campaniei de vaccinare.

Acum, președintele apucă iar pe drumul tărăgănării formării guvernului, deși situația e mult mai gravă decît în decembrie anul trecut.
De aici, loc pentru două ipoteze.

Președintele și tot sistemul din spatele său au intrat în criză de idei și trag de timp cît pot, în așteptarea unei soluții providențiale venite din cer. S-a intrat într-un blocaj autentic din care e foarte greu să se iasă, pozițiile partidelor părînd, cel puțin în acest moment, ireconciliabile.
PNL îl vrea tot pe Cîțu – o imposibilitate, conform CCR – și anunță prin același Cîțu că nu va mai derula vreodată negocieri cu partidul lui Cioloș, care a votat demiterea guvernului, PSD nu are candidat de premier și are placa anticipatelor, USR merge cu Cioloș și cu anumite condiții dure, cum ar fi desființarea rapidă a SSIJ, neacceptînd guvern de tehnocrați, AUR nu are un nume de premier, dar ar accepta guvern de tehnocrați cu premier politic, UDMR nu are candidat de premier.

În plus, două personaje grele ale consultărilor, Cîțu și Iohannis, sunt foarte afectate în planul imaginii, anvergura morală nepermițîndu-le prea multe manevre.

O a doua ipoteză, lansată de noi în premieră acum cîteva săptămîni, rămîne în picioare, pe mai departe: Iohannis trage de timp cît poate așteptînd să iasă fum alb de la negocierile de la Berlin: fac sau nu social-democrații noul guvern?
Caz în care guvernarea de la București are toate șansele să ajungă pe mîinile PSD, cu sprijin minoritar din partea PNL.
Oricum ar fi, sigur e că premierul Cîțu va mai adăsta o perioadă la Palatul Victoria, cu atribuții sever reduse, ceea ce numai bine nu va face crizei. (Bogdan Tiberiu IACOB)