CURS VALUTAR
1 EUR = 4.8359 RON UP | 1 USD = 4.0751 RON UP | 1 GBP = 5.3679 RON UP

Iohannis, Strategia de apărare si cei trei mari dusmani ai Romaniei: Rusia – Covid – fake-news

1 comentariu / 2131 vizualizări / 4 iunie 2020

Noua Strategie de apărare națională elaborată de administrația prezidențială marchează schimbări importante față de cele precedente, schimbă radical ierarhia marilor pericole care amenință România, elimină complet altele, nu fără a ridica serioase semne de întrebare. Dispare complet amenințarea corupției, cea teroristă e mult minimalizată, fenomenul imigrației din Orient e ca și inexistent, în schimb urcă în top Rusia, Covid, ”cea mai grea încercare a României de după 1989” și fake-news.

Klaus Iohannis nu mai resimte acut amenințarea corupției la adresa statului de drept, deși fenomenul a fost eroul strategiilor de apărare de după 2005. Poate și pentru că liderii partidului său afirmă tot mai des în ultima vreme că au de gînd să guverneze în următorii 4 ani și jumătate, iar lupta anticorupție i-ar putea ”incomoda”.
Amenințarea teroristă e prezentată, și ea, într-o formă foarte mult redusă, iar referirea la fenomenul imigranților din Orient e aproape în treacăt.
Se vorbește puțin spre deloc despre pericolul reprezentat de lipsa autostrăzilor și de starea căilor ferate, de alterarea gravă a mediului prin defrișări masive, despre pericolul creșterii infracționalității ori al scăderii demografice dramatice.

Se vorbește mult, în schimb, despre riscurile la adresa infrastructurii comunicaționale cu trimitere directă, negativă, desigur, la 5G-ul chinezesc.
E punctat inclusiv așa-zisul pericol de creșterii a naționalismului și suveranismului în anumite state: ”Pe fondul ascensiunii tendintelor populiste la nivelul unui numar crescut de actori statali, in spatiul european, dar și pe alte continente, va crește distantarea sistemelor politice și a liderilor acestora de preocuparile imediate și vitale ale cetatenilor. Se vor putea accentua astfel vulnerabilitati ce tin de recursul la repliere nationala(s.n.), orientarea preponderenta spre interese strategice și tactice individuale”.

În plus, grupul de la Vișegrad, al naționaliștilor, e înțepat, discret, prin fraza: ”Tentatia așa-numita iliberala, resimtita in ultimii ani in Europa de Est – combinata sau nu cu optiuni strategice formulate pragmatic, dar in mod cert asociata unei interpretari aproximative a valorilor democratice – ramane un risc de contaminare in plan regional, cu potentiale repercusiuni asupra dezvoltarii economice și a capacitatii de rezilienta a Romaniei”.

În premieră absolută, însă, se acordă Rusiei spații largi și nu într-un context prea măgulitor, ci dimpotrivă. Practic, acesteia i se lipește fățiș eticheta de dușman al României, ba chiar al tuturor democrațiilor occidentale. În paralel, strategia lui Iohannis vorbește pe larg despre nevoia consolidării prezenței militare americane pe teritoriul României.

Fosta Strategie de apărare a lui Iohannis, din 2015, conținea 2-3 referiri ”subțiri” la Rusia, deși fusese elaborată la scurtă vreme după invazia rusească în Crimeea. Nici pe vremea cînd Băsescu tuna și fulgera despre ”Marea Neagră lac rusesc” nu existau atîtea referiri despre Rusia în strategiile de apărare.

Federația Rusă: ofensivă, agresivă, destabilizatoare

Cîteva exemple:

”Comportamentul agresiv al Federației Ruse, actiunile de militarizare a regiunii Marii Negre și de tip hibrid desfășurate de acest stat, ce au ca scop mentinerea unui climat tensionat și de insecuritate in zona apropiata tarii noastre, determina Romania sa continue cu fermitate procesul amplu de construire de capabilitati robuste de descurajare și aparare, inceput din anul 2015. Acest proces se desfășoara impreuna cu cel de creștere a interoperabilitatii fortelor noastre armate cu aliatii și cu intarirea capacitatii institutionale de contracarare a actiunilor de tip hibrid.

(…)Atitudinea și actiunile Federatiei Ruse, de incalcare a normelor dreptului international, genereaza perpetuarea și extinderea divergentelor cu unele state occidentale și NATO, constituind obstacole serioase in identificarea solutiilor viabile de asigurare a stabilitatii, predictibilitatii și securitatii.
(…)Potentialul de escaladare a tensiunilor existente in regiune, pe fondul consolidarii posturii ofensive și agesivitatii Federatiei Ruse din ultimii ani și al perfectionarii instrumentarului hibrid pe care îl utilizeaza, reprezinta o preocupare majora de securitate in context national. Din aceasta perspectiva, consolidarea posturii de descurajare și aparare a Aliantei, mai ales pe flancul sau estic, printr-o abordare unitara de la nord la sud, sporirea capacitatii UE de a actiona unitar și angajamentul SUA pentru securitatea regiunii Marii Negre reprezinta elemente-cheie și solutii durabile pentru asigurarea stabilitatii regionale.
(…) In acest context, actiunile Federatiei Ruse contribuie la deteriorarea stabilitatii regionale, cu impact defavorabil direct asupra rezilientei statelor din regiune, in primul rand Republica Moldova, Ucraina și Georgia, respectiv asupra realizarii obiectivelor acestor state in relatie cu Uniunea Europeana și/sau NATO, așa cum acestea le-au definit in documentele nationale relevante, de orientare strategica.
Actiunile constante ale Federatiei Ruse de consolidare a propriilor capabilitati militare ofensive in Marea Neagra și de creare a unui sistem de interdictie regională și restrictionare a accesului care să asigure controlul asupra bazinului pontic și contrabalansarea actiunilor de dezvoltare a capabilitatilor militare aliate pe flancul estic al NATO reclamă o postura nationala de aparare consolidata și continuarea atitudinii active a Romaniei in scopul consolidarii posturii aliate de descurajare și aparare in regiune”.

Mai sunt destule alte referiri la amenințarea Rusiei pe lîngă cele de mai sus.

Covid 19, cea mai grea incercare a Romaniei dupa caderea comunismului

La concurență serioasă cu pericolul rusesc se plasează Covid 19, new entry în Strategie, dacă putem spune astfel.
Încă din prefață aflăm că ”Strategia a fast elaborata in contextul pandemiei de COVID-19, care a afectat toate statele lumii și a declanșat o criza economica. in aceste conditii deosebite, relatiile de putere dintre actorii globali sunt perturbate, ceea ce sporește volatilitatea și impredictibilitatea mediului de securitate international.”

”(…) Pentru prima data in secolul XXI, lumea se confrunta cu o pandemie care a afectat toate statele și care a declanșat o criza economica ce va afecta serios relatiile de putere dintre actorii globali, ceea ce va spori volatilitatea și impredictibilitatea, deja accentuate, ale mediului de securitate international.
Romania a trebuit sa faca fata intr-un timp scurt celei mai mari incercari de dupa 1989, și anume pandemia de Covid-19. Efectele sale se fac simtite din plin la nivel global, mai ales in plan economic, iar perspectiva unei evolutii ciclice a virusului obliga statul roman sa continue masurile pentru a crește capacitatea de gestionare a unei asemenea crize pe multiple planuri: medical, al ordinii publice, din perspectiva sistemului educational, a asigurarii serviciilor publice și mai ales in ceea ce privete cresterea rezilientei economice.
(…) Efectele pandemiei de Covid-19 in plan economic vor afecta puternic relatiile dintre actorii globali și, de asemenea, vor obliga statele sa-și canalizeze resursele pentru gestionarea problemelor interne. Actuala pandemie va avea și un impact de durata asupra situatiei globale de securitate.
(…) Criza economica cauzata de pandemia de Covid-19 va afecta sever economia mondiala și va pune la incercare coeziunea transtlantica și la nivelul UE.
(…)Globalizarea și posibilitatile nelimitate de a calatori rapid în întreaga lume reprezinta o provocare la adresa sanatatii oamenilor, inclusiv a cetatenilor Romaniei. Existenta unor virusuri și bacterii rezistente la medicamente produce consecinte negative asupra sanatatii oamenilor, a economiei și mediului societal, așa cum s-a întîmplat cu pandemia de COVID-19. Provocarea majora in acest caz este asigurarea unui raspuns adecvat și eficient din partea statului in combaterea riscurilor epidemice și a consecintelor acestora, pregatirea corespunzatoare a procedurilor și disponibilitatea numarului relevant de personal medical, precum și luarea masurilor de protectie necesare”.

Răspîndirea de știri false – amenințare la adresa securității naționale

În fine, al treilea mare fenomen negativ, din perspectiva noii strategii, judecînd după spațiul alocat, e fenomenul fake-news.

”Evolutiile din domeniul tehnologic determina diversificarea și creșterea complexitatii riscurilor și amenintarilor de securitate, precum atacurile cibernetice, activitatile specifice domeniului informational (actiuni ostile/de influenta derulate in spatiul public, dezinformare, raspandirea de știri false/fabricate etc.) și posibile efecte nocive și destabilizatoare ale importului unor tehnologii cu uz civil in cadrul actiunilor asimetrice și hibride, generand noi provocari de securitate.
(…) In intervalul 2020-2024, mai mult ca oricand, eforturile de consolidare a rezilientei trebuie sa fie calibrate pentru a raspunde noilor tipuri de amenintari – subtile și subversive – survenite inclusiv pe fondul evolutiilor tehnologice.
Strategia de dezvoltare a unor instrumente eficiente pentru consolidarea rezilientei societale și a infrastructurilor critice include:
• imbunatatirea nivelului de conștientizare cu privire la actiuni ostile/de influenta derulate in spatiul public prin intermediul mass-media clasice sau online sau a think-tank-urilor, dificil de gestionat atunci cand apar și factori noi cu impact in plan securitar, precum fake news, a caror sursa de provenienta este adesea, greu de identificat și atribuit;
• facilitarea dimensionarii unor instrumente publice accesibile și transparente prin care sa fie expuse sursele de dezinformare, produsele și narativele acestora;
• creșterea capacitatii institutiilor de invatamint, cercetare, a think-tank-urilor și media de a identifica și combate mișcarile de dezinformare sustinute de actori statali sau non-statali ostili;
• creșterea nivelului de alfabetizare functionala pentru dezvoltarea gandirii critice și pentru reducerea gradului de vulnerabilitate a populatiei in fata fenomenului de raspandire de informatii false, care pot avea consecinte negative pentru securitatea nationala;
(…) Evoluțiile tehnologice determina diversificarea și creșterea complexitatii riscurilor și amenintarilor de securitate, precum atacuri cibemetice, activitati din domeniul informational (actiuni ostile/de influenta derulate in spatiul public, dezinformare, raspandirea de știri false) și posibilitatile perturbatoare ale utilizarii unor tehnologii de uz civil in actiuni asimetrice și hibride.

Aceasta strategie va fi completata de dezvoltarea unor instrumente eficiente pentru consolidarea rezilientei societale, care sa includa:
• imbunatatirea nivelului de conștientizare cu privire la actiuni ostile/de influenta derulate in spatiul public prin intermediul mass-media clasice sau online (dificil de gestionat atunci cand apar și factori noi cu impact in plan securitar, precum dezinformarea sau raspandirea/fabricarea de știri false);
• includerea in curricula educationala a dezvoltarii gandirii critice cu privire la riscurile asociate agresiunilor informationale;
• introducerea pe scare larga a programelor de educatie din sfera competentelor digitale și a securitatii online.
Actiunile informative ostile continua sa vizeze dezvoltarea unor puncte de sprijin, utilizate in scop de influenta, obtinerea de informatii cu privire la evolutiile inteme, necesare sustinerii proceselor decizionale din statele de provenienta, dar și pentru rafinarea și dezvoltarea bazelor de sprijin și a canalelor de propaganda, cu potential de obstructionare a proiectelor strategice ale României și a deciziilor in stat” se mai arată în textul noii strategii. (Bogdan Tiberiu Iacob)

FoloseSte contul de Facebook pentru a comenta

Un comentariu

  1. Principalele amenintarii la adresa societatii si statului roman sunt cu totul altele: inechitatea sistemului de salarizare si de pensii (pensiile nesimtite si salariile bugetarilor), lipsa controlului civil asupra serviciilor, dominatia intereselor straine in sectoare strategice (energie, banci, agricultura), coruptia din politie si justitie, impotenta statului in asigurarea linistii si ordinii publice, ineficienta si coruptia sistemelor de invatamant si sanatate…Rusia , ca si alte mari puteri, nu face decat sa profite de slabiciunile noastre…

Scrie un răspuns la Stefan Renunță

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *