Evenimentele ultimelor două zile sunt mai mult decît derutante. Mai întîi, pensionarii militari află că ÎCCJ le salvează pensiile, motiv să arunce căciulile în sus de bucurie. După doar cîteva ore află că s-au bucurat degeaba, pentru că guvernul merge mai departe cu recalcularea. Furie maximă. După alte cîteva ore, află că Băsescu le dă dreptate și susțiune decizia Curții. Speranțe reînflorite. După alte cîteva ore constată cu stupoare că guvernul e mut și refuză să comenteze declarația lui Băsescu. Furia clocotește iar.

Situația e atît de haotică încît presa nu se hazardează să găsească vreo explicație derulării evenimentelor. Un element care adîncește confuzia e felul în care Băsescu a ales să transmită mesajul său: de la supermarket. În mod normal, la o problemă atît de gravă te-ai fi așteptat la un cadru mult mai sobru, o declarație de presă extraordinară, susținută la Cotroceni, pe un ton grav, așa cum ne-a obișnuit președintele de la izbucnirea crizei. Băsescu a ales o declarație fugară, făcută cu un ușor rînjet pe față, în spatele unui coș plin cu tîrguieli. Dacă nu am știi felul discret în care Cotrocenii iau măsuri ca presa să îl surprindă mereu pe președinte la hypermarket, aproape am crede că Băsescu a fost luat prin surprindere. În mod cert, însă, el a ales în mod controlat să dea mesajul respectiv, ca și felul în care să o facă. Detașarea ”jucată” a președintelui nu poate decît să enerveze și mai rău rezerviștii militari, și așa cu nervii în piuneze, iar muțenia guvernului de după declarațiile prezidențiale probabil reprezintă cireașa pe tort.

De ce ar vrea Băsescu și guvernanții să enerveze rezerviștii, însă? Mai ales că președintele știe foarte bine că decizia ÎCCJ nu înseamnă nici pe departe anularea recalculărilor, așa cum s-a creat impresia la nivel național, ci doar anualarea temporară a efectelor unei HG care obligă pensionarii să se implice în procesul de recalculare prin prezentarea actelor doveditoare.
O posibilă explicație o reprezintă calendarul primelor două zile din săptămîna care începe mîine. Pe 24 ianuarie, este programat un amplu miting al rezerviștilor, care vor să protesteze față de recalcularea pensiilor. Ss-a văzut deja, nervii foștilor militari sunt atît de întinși încît nu se dau în lături de la violențe. După evenimentele din acest week-end, cu joaca de-a uite pensia, nu e pensia, e probabil că ziua de luni va fi foarte tensionată, iar mitingul ar putea degenera.

De ce ar avea interes, însă, guvernanții ca luni să iasă tămbălău la miting? Simplu, pentru că exact a doua zi, marți, 25 ianuarie, la București descinde pentru o săptămînă delegația FMI, care va evalua îndeplinirea de către România a condiţionalităţilor din cadrul acordului stand-by şi, totodată, va iniţia negocieri pentru un nou angajament. (De fapt, șeful misiunii, Jeffrey Franks, se va afla la București încă de luni, astfel că ar prinde evenimentele pe viu). Pentru e testa starea de spirit existentă în țară, reprezentanții FMI anunțaseră deja că se vor întîlni, de această dată, și cu lideri ai partidelor politice, ai sindicatelor, asociaţiilor de afaceri, băncilor şi ai societăţii civile.

Ce test mai bun se poate găsi, însă, dacă nu mișcări de strade vehemente, produse de rezerviștii isterizați de comportarea guvernanților? Prin stimularea unor acțiuni severe de protest, e probabil că regimul de la București scontează pe o poziție mai flexibilă a Fondului și pe o îndulcire a reacției față de eventualele neîmpliniri ale angajamentelor, mai ales că nimeni nu vrea o nouă Grecie în Balcani. (Bogdan Tiberiu Iacob)