Invaziile recente ale Israelului în Fîșia Gaza, Liban și acum în Siria nu numai că au escaladat tensiunile regionale, dar au reaprins și dezbaterile privind ambițiile teritoriale ale Israelului. Cum se leagă acestea de conceptul de Israelul Mare și de ce se discută acum mai mult despre acesta? Israelul Mare este un concept care provine din descrierea Țării lui Israel din Tora, un text religios evreiesc antic.
Pe baza acestei descrieri, granițele pămîntului biblic al Israelului – pămîntul promis poporului evreu de către Dumnezeu, conform textelor religioase evreiești – se întindeau de la Eufrat pînă la „rîul din Egipt” (interpretat în mod obișnuit ca o referire la Nil). Această regiune nu include doar Israelul din zilele noastre, ci și părți din Libanul, Siria, Iordania și Irakul din zilele noastre, ca să nu mai vorbim de Fîșia Gaza și Cisiordania.
În 1967, în Israel s-a format Mișcarea pentru Israelul Mare, la scurt timp după ce acesta din urmă a cucerit Înălțimile Golan, Cisiordania, Peninsula Sinai și Fîșia Gaza în timpul Războiului de Șase Zile. Mișcarea, care promovează conceptul de Israelul Mare, a cerut păstrarea terenurilor cucerite și colonizarea lor cu coloniști evrei. Ani mai tîrziu, Bezalel Smotrich, actualul ministru de finanțe al Israelului, a insistat într-un interviu pentru documentarul „In Israel: Ministers of Chaos” (lansat în 2024) că „viitorul Ierusalimului este să se extindă pînă la Damasc.”
În septembrie 2024, The Jerusalem Post a publicat un articol intitulat „Face Libanul parte din teritoriul promis Israelului?”, care a generat acuzații de promovare a expansionismului israelian și a fost șters de pe site-ul ziarului. Recenta declarație a premierului israelian Benjamin Netanyahu, potrivit căreia Înălțimile Golan siriene ocupate vor rămîne parte a Israelului „pentru eternitate”, nu contribuie la risipirea îngrijorărilor cu privire la aspirațiile expansioniste ale Israelului. În lumina circumstanțelor descrise mai sus, nu este deloc surprinzător că au apărut o serie de teorii legate de Israelul Mare.
Una dintre aceste teorii susține că cele două dungi albastre de pe steagul israelian fac referire la Nil și Eufrat și simbolizează dorința Israelului de a se extinde în spațiul dintre aceste rîuri. Această acuzație este respinsă de Israel. În 1990, președintele Organizației pentru Eliberarea Palestinei, Yasser Arafat, a susținut că designul monedei israeliene de zece agorot prezintă harta Israelului Mare și, prin urmare, servește drept dovadă a expansionismului sionist. Această afirmație este, de asemenea, respinsă de Israel, se arată într-o analiză a Sputnik International. (Traducere și adaptare B.T.I.)