Nici vorbă! Și, totuși, dacă logica partizanilor fără discernământ, a tuturor inițiativelor DNA, funcționează și din această perspectivă atunci, răspunsul ar putea fi diametral opus. Să luăm ultimul caz. Cel al lui Gheorghe Nichita, primarul Iașului. Iată că, în ciudă insistenței de a obține ținerea sa sub arest, pe cale judecătorească, instanţa s-a opus. I-a dat cu tifla DNA-ului. În acest caz și în altele, din ce în ce mai frecvente în ultima vreme, ce face justiția? Îi protejează pe unii politicieni? Din nou, răspunsul meu este următorul: nici vorbă!
Devine din ce în ce mai clară distincția pe care unii dintre noi au făcut-o de mult. Așa cum, de altfel, ne cere Constituția. Justiția este una, Procuratura este alta. Justiția este reprezentată de judecători. Exclusiv. Iar procurorii, chiar dacă unora le place să le spună, magistraţi, nu fac parte din puterea judecătorească. Ca atare, ar fi absurd că atunci când o instanță decide că dosarul prezentat de procurori nu conține suficiente probe pentru ca persoana respectivă să fie lipsită de libertate, să vină cineva și să constate, cu un ton onctuos, că respectivul judecător a protejat vreun infractor politic. Și, sper că, din ce mai apăsat, judecătorii să-și spună cuvântul. Nu numai în ceea ce privește abuzul de arestări. Ci și în ceea ce privește dosarele propriu-zise. Când vom auzi, de suficient de multe ori, că rechizitoriile sunt respinse, că reprezentații puterii judecătorești constată că procurorii au greșit, cu rea-intenție sau din lipsă de profesionalism, vom putea vorbi despre o mai mare independenţă și putere și onorabilitate a justiției.

Fb:
De prea multe ori parlamentarii au fost acuzați că fac zid în jurul corupților, atunci când s-au opus unor arestări abuzive. Dar, iată că, și instanțele răspund negativ unor solicitări ale procurorilor. Sancționând astfel abuzul de cercetări sub arest. Să însemne asta că judecătorii fac zid în jurul corupților? Ar fi absurd, nu-i așa? Și atunci de ce parlamentarii sunt acuzaţi că fac zid? (Sorin Rosca Stanescu)