Deputatul Silviu Prigoană a depus, luni, la Parlament, o iniţiativă privind legalizarea prostituţiei, definită ca „activitate cu caracter sexual autorizată”, care se poate desfăşura independent sau „în cadru organizat”, în case de toleranţă, dar care nu permite relații homosexuale.

Deputatul Silviu Prigoană a declarat, azi, că propunerea sa privind legalizarea prostituţiei este „o lege copiată din Germania, tradusă şi pusă pe masa deputaţilor şi senatorilor” într-o formă puţin modificată, precizând că „în toate ţările cu apă caldă permanentă” există o asemenea reglementare.
Prigoană a arătat că în toate ziarele din România sunt oferite prestaţii sexuale la mica publicitate, dar nu sunt reglementate. Potrivit lui Silviu Prigoană, proiectul de lege iniţiat de el prevede prestaţii sexuale contra cost, eliberarea de chitanţă fiscală şi carnet de sănătate pentru cele persoanele care lucrează în acest domeniu. Prigoană nu crede că proiectul de lege va aduce mai mulţi bani la buget, ci consideră că „este vorba despre sănătatea publică”, deoarece „bolile venerice au fost scăpate de sub control”. Întrebat ce susţinere va avea din partea parlamentarilor proiectul privind legalizarea prostituţiei, Prigoană a răspuns: „Susţinere 100%. În toate ţările cu apă caldă permanentă există o asemenea lege, bănuiesc că şi noi dorim să avem apă caldă permanentă, deci o asemenea lege de reglementare”. Silviu Prigoană mai crede că reprezentanţii BOR nu vor avea o reacţie la proiectul său de lege. „Prelaţii nu trebuie convinşi, pentru că în momentul în care s-a abrogat incriminarea homosexualităţii, Biserica nu a avut nicio reacţie. Bănuiesc că şi de data aceasta va avea aceeaşi reacţie ca şi în cazul articolelor cu homosexualii”, a precizat Prigoană, conform Mediafax.

Potrivit propunerii legislative, „«activitatea cu caracter sexual autorizată» (ACSA) desemnează activitatea cu caracter sexual derulată de persoana care deţine autorizarea legală, desfăşurată în baza unei înţelegeri între părţi şi recompensată cu o plată dinainte stabilită. ACSA presupune servicii specifice relaţiilor normale dintre cele două sexe, cu asigurarea respectării regulilor de igienă şi discreţie. Relaţiile homosexuale sunt interzise”.
Prigoană propune ca regimul juridic general aplicabil persoanelor care practică această activitate să fie cel prevăzut de Legea privind autorizarea persoanelor fizice şi a asociaţiilor familiale care desfăşoară activităţi economice în mod independent, iar Guvernul să completeze în mod corespunzător Clasificarea Ocupaţiilor din România şi Codurile CAEN.

Iniţiativa legislativă menţionează că ACSA poate fi exercitată de persoane care au împlinit 20 ani, sunt apte din punct de vedere medical şi sunt autorizate în condiţiile legii. De asemenea, se prevede că au acces la aceste servicii persoanele care au împlinit vârsta de 16 ani.

„ACSA se poate desfăşura independent sau în cadru organizat, în Case de toleranţă. Desfăşurarea independentă a ACSA se poate derula la domiciliul persoanei care practică activitatea respectivă, numai dacă acesta este destinat exclusiv acestui scop şi în imobil nu locuiesc minori”, se mai arată în proiect.

Prigoană mai propune ca Ministerul Sănătăţii să autorizeze medici care pot constata dacă o persoană este aptă pentru a practica această activitate şi să emită norme privind condiţiile în care se consideră că o persoană este aptă pentru aceasta.

Persoana care desfăşoară această activitate are „dreptul la demnitate”, dreptul de a refuza clienţi sau servicii solicitate, precum şi pe acela de a renunţa oricând la această activitate, fără înştiinţarea prealabilă a conducerii casei de toleranţă şi fără plata de penalităţi.

Printre obligaţiile prevăzute în proiectul de lege se numără efectuarea, lunar, a controlului medical, afişarea în mod vizibil în locul autorizat a tarifelor practicate, respectarea duratei programului dinainte stabilit sau păstrarea confidenţialităţii cu privire la identitatea clienţilor.

Potrivit proiectului de lege, casele de toleranţă funcţionează ca societăţi comerciale şi au relaţii contractuale cu persoanele fizice autorizate să desfăşoare această activitate.

Persoana care practică ACSA nu poate primi mai puţin de 70% din venitul realizat, menţionează proiectul.