Directorul SRI, George Maior, a declarat azi, în cadrul audierii sale în parlament în scandalul Bercea Mondial, că serviciul său a elaborat un mare număr de rapoarte consistente, de la începutul anilor 2000, în legătură cu personajul amintit, acestea ajungînd nu doar la actualul, ci chiar și la fostul șef al statului, la premieri, miniștri, autorități locale etc.

Rapoartele vizau acțiuni ale clanului Bercea Mondial de percepere de taxe de protecție, derularea de operațiuni ilegale cu metale neferoase, evaziune fiscală, exploatarea unor rețele de trafic de persoane, inclusiv minori, în mai multe țări europene, cămătărie, coruperea de funcționari publici, deturnarea de fonduri de stat, coruperea unor magistrați etc. Numai după 2009, SRI a transmis nici mai mult, nici mai puțin decît 19 rapoarte despre infracțiunile clanului Bercea către organele de anchetă.

Lovitura grea pentru Băsescu a venit în momentul în care Maior a dezvăluit că SRI i-a înaintat un raport despre activitatea de crimă organizată și criminalitate transfrontalieră, care afectau siguranța națională, a lui Bercea Mondial, în octombrie 2009.

Adică la cîteva zile după celebra ”fraternizare” dintre familia Băsescu și interlop, la Costești, și cu patru luni înainte ca Mircea Băsescu să se încuscrească cu Bercea.

Dacă, pînă acum, Băsescu putea invoca drept argument al apropierii de Bercea Mondial necunoașterea exactă a faptelor acestuia (existau dosare penale, dar nicio condamnare), după primirea raportului SRI din octombrie 2009 situația se schimbă dramatic.

Întrebarea este cum de nu a reacționat șeful statului în momentul cînd a aflat că fratele său are relații atît de strînse cu membrii unui clan despre care pînă și SRI a avertizase timp de un deceniu?

Să admitem că Băsescu nu a știut dinainte că fratele său va boteza nepoata interlopului; cum se explică, însă, chefurile cu clanul Bercea ale lui Mircea Băsescu de după momentul respectiv?

În familia Băsescu chiar nu exista deloc comunicare, nici măcar cînd era vorba de fapte care afectau siguranța națională?

Întrebări cărora cineva ar trebui, credem noi, să le dea un răspuns. (Bogdan Tiberiu Iacob)