A doua zi după votul negativ al Ungariei în Consiliul European privind acordul Mercosur, presa apropiată guvernului Viktor Orban iese cu o poziționare neașteptată. Mai precis, acordul Mercosur e prezentat ca un lucru excepțional pentru economia țării, iar opoziția de ieri s-a manifestat doar pentru că votul negativ al Ungariei oricum nu schimba lucrurile, dar poziția țării ajută partidele franceze anti-Macron, care îl pun pe acesta la zid în scandalul Mercosur.

”Calm! A trecut acordul Mercosur și cu asta nu ne merge deloc rău” se intitulează analiza publicată de ziarul Mandiner, apropiat de guvernul Orban.

”Ungaria va fi cîștigătoarea noului acord de liber schimb pe mai multe planuri – iar detaliile nu susțin deloc catastrofa agricolă, ba chiar dimpotrivă. Italia – așa cum era de așteptat, căci Giorgia Meloni nu a spus niciodată „nu”, ci doar „acum nu” – s-a răzgîndit, astfel că vineri, în cele din urmă, Consiliul Uniunii Europene a acceptat acordul comercial provizoriu între UE și Mercosur (piața comună a Argentinei, Boliviei, Braziliei, Paraguayului și Uruguayului).

Rezistența față de acord a fost condusă în mod tradițional de Franța, care respinge în mod tradițional comerțul liber și este în mod tradițional isterică, iar guvernul maghiar – al unei țări care trăiește din exporturi și ar fi avut destule argumente bune pentru a-l susține – a fost cel mai mult convins să se opună tocmai pentru că astfel făcea o favoare atît guvernului francez, cît și celui mai mare partid de opoziție francez, Patriotii pentru Europa.

A putut face asta aproape gratuit, căci opoziția maghiară nu a avut nicio semnificație practică: acceptarea acordului nu a depins nici pro, nici contra de noi. În tabăra mică a oponenților, pînă la summitul UE din decembrie trecut, erau două țări mari (Franța și Italia), iar schimbarea poziției oricăreia dintre ele ar fi răsturnat balanța. Trecerea de partea acordului a celorlalte trei oponenți (Ungaria, Polonia și Irlanda) nu ar fi fost suficientă.

În ultimele cîteva luni, lobby-ul agricol european a fost deosebit de eficient în a amplifica impactul acordului asupra agriculturii și a-l prezenta ca și cum în schimbul intereselor industriei auto, UE și-ar sacrifica interesele agriculturii. Însă nu este deloc așa, nicio catastrofă agricolă nu ne așteaptă – și nu doar pentru că reprezentanții agricoli și-au impus interesele cu o abilitate incredibilă în cele mii și una de runde de negocieri, astfel încît practic nimic nu a rămas în acord care să fie dăunător fermierilor europeni. Nici îngrijorările legate de siguranța alimentară – adică faptul că prin acord ar intra în UE tot felul de buruieni necontrolate din pampas – nu sunt întemeiate, toate regulile UE de siguranță alimentară rămîn valabile pentru toate alimentele importate, inclusiv cele din America Latină.

Acordul nu schimbă nici situația OMG-urilor (organisme modificate genetic n.n.) în UE.

În schimb, oferă o oportunitate ca industria europeană (și, cu tot respectul, și agricultura) să-și ia poziție pe piețele din America Latină, care au o bază solidă de consumatori din clasa medie și superioară, în locul pieței americane care se restrînge din cauza lui Trump și a celei chineze, pe care conducerea de la Bruxelles o abandonează din ce în ce mai mult în mod greșit. Reducerea tarifelor vamale este uriașă: în cincisprezece ani, Mercosur-ul face 91% din grupele de produse fără vamă (cu asta și 91% din exporturile UE către Mercosur devin mai competitive), iar UE face fără vamă 95% din grupele de produse și 92% din importurile din Mercosur – dar astfel încît două treimi din mărfurile importate din Mercosur în UE ajung deja acum cu vamă zero, datorită principiului celei mai mari favori acordate fostelor colonii. Pe lîngă reducerea masivă a tarifelor, care crește volumul comercial, profitul și creează locuri de muncă, se simplifică și procedurile vamale și de autorizare, iar companiile europene vor avea acces mai ușor la sectorul serviciilor și la achizițiile publice din țările din America Latină.

Direcția generală comerț a Comisiei Europene estimează beneficiul anual al acordului pentru economia UE la 77,4 miliarde de euro (aproximativ treizeci de mii de miliarde de forinți) – asta ar fi ca și cum în fiecare an am recupera banii pe care Comisia și 24 de state membre îi ard pe Ucraina anul ăsta.

Ungaria a făcut comerț cu țările Mercosur în 2024 în valoare de 664 milioane de euro (256 miliarde de forinți), iar mare parte din asta a fost exportul nostru.

Am exportat mașini și aparate electrice în valoare de 160 milioane de euro cu tarife vamale Mercosur de 14-20%, acum acestea vor deveni fără vamă. Am vîndut mașini în valoare de 102 milioane de euro cu 35% vamă, acestea vor deveni fără vamă. Produse chimice și medicamente în valoare de 72 milioane de euro cu 14-18% vamă, și acestea scad la zero. La fel și exportul de plastic de 45 milioane de euro. Am exportat și alimente în valoare de 23 milioane de euro cu tarife de 27-55%, iar în acest sector tarifele vor scădea masiv, nu doar UE deschide puțin piața alimentară, ci și Mercosur-ul. Am cîștigat 62,2 milioane de euro din exporturi de servicii către Mercosur, în principal telecomunicații. Companiile din acest domeniu vor avea acces mai ușor la piața Mercosur de acum înainte.

Treaba nu e de joacă: în Ungaria, comerțul exterior în afara UE susține azi 805 mii de locuri de muncă, iar exportul specific către țările Mercosur susține 14 mii. Aceste cifre vor crește semnificativ odată ce dezavantajul competitiv cauzat de vamă dispare.

Și trebuie să le dăm piața noastră alimentară pălărierilor de paie brazilieni care taie păduri? Nicidecum. Fără vamă sau aproape fără vamă facem doar trei grupe de produse care oricum erau protejate cu vamă mică: legume-fructe (de la 6,4% la 0,5%), precum și pește viu, proaspăt și procesat (la zero de la 5,7%, respectiv 16,6%). Fermierii maghiari trebuie deci să concureze cu legume și fructe transportate din celălalt capăt al lumii, care potențial vor fi cu 5,9% mai ieftine, și cu pești care nu trăiesc în Ungaria, care vor veni fără vamă. Asta ar fi catastrofa agricolă.

Categoriile sensibile sunt blocate de acord de Mercosur în mii și una de feluri. Pentru grîu și carne de oaie rămîn tarifele înalte de pînă acum. Reducerea la orez e de doar 1,3% (de la 7,6% la 6,3%). Și apoi sunt produsele protejate prin cote cantitative: UE oferă tarife favorabile producătorilor agricoli din Mercosur doar pentru cantități mici. Carne de vită: 99 mii tone anual (1,5% din producția UE), porc: 25 mii tone (0,1%), pasăre: 180 mii tone (1,3%). Peste aceste cantități, tarifele rămîn aproape prohibitiv de mari. Dar fermierii au obținut și mai mult: dacă importul de produse latino-americane cu minimum 5% mai ieftine decît cele UE crește în medie cu 5% timp de trei ani sau din cauza lor prețurile europene scad cu 5%, Comisia investighează în patru luni și retrage chiar și aceste concesii. Bonus: 344 de produse alimentare europene primesc protecție geografică: copiile latino-americane ale acestora (în cazul Ungariei, salamul de iarnă, vinul Tokaji, pálinka și în special pálinka de tescovină) nu vor mai putea fi vîndute nici în UE, nici în țările Mercosur.

E ușor de văzut: din asta nu iese armaghedon agricol, endemie OMG sau dumping de prețuri, ba nici măcar o concurență agricolă reală. Organizațiile de fermieri au obținut practic tot ce au vrut în negocieri.

Acum nu e problemă că votul împotriva maghiar nu a contat: cu acordul EU-Mercosur, Europa a făcut în sfîrșit ceva pentru competitivitatea economică și a intrat pe ring să concureze cu China pe piața latino-americană în loc să i-o cedeze gigantului roșu. Nu întîmplător, reprezentanta Fidesz pe politici comerciale UE, europarlamentarul Győri Enikő, a argumentat în favoarea acordului încă acum doi ani în interviul nostru.

Întreaga UE va cîștiga cu asta, dar în special exportatorii. Adică genul nostru: nemți, austrieci, cehi, slovaci – și maghiari binecuvîntați cu un raport export/PIB de 75%.” se mai arată în analiză (Traducere și adaptare B.T.I.)