Rămas în mod straniu cam singurul politician care îl critică pe președintele Klaus Iohannis, liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, apasă pe accelerator și începe să atace punctele vulnerabile ale acestuia. Într-o postare pe Facebook, șeful Senatului nu doar că deschide frontul ”Moldova”, unul dintre marile eșecuri prezidențiale, ci ridică și problema conexiunilor Iohannis-Schmidt-Usatîi, subiect extrem de fierbinte.

Ce scrie Tăriceanu:

”Klaus Iohannis și promisiunea Pactului de la Snagov pentru Moldova

„Ca Președinte al României, îmi propun să construiesc un consens politic și social pentru a fixa ca prioritate națională parcursul european al Republicii Moldova, care a fost și va rămâne o temă majoră a României în context european. Indiferent de culoarea politică a guvernării de la București, România are o datorie față de cetățenii de dincolo de Prut, derivată tocmai din această relație specială…. La baza oricărui proiect major trebuie să existe un consens care trebuie construit, la nivelul societății, al clasei politice, al instituțiilor statului, Parlamentului etc. Președintele României va trebui să aibă un rol determinant în acest proces (…)

Ca Președinte al României, nevoia de a construi un „nou Snagov” pentru societatea românească va fi cadrul în care îmi voi asuma problematica Republicii Moldova”.

Emoționantul angajament de mai sus este desprins din programul electoral al candidatului Klaus Iohannis cu care a câștigat președinția în 2014.

Emoționant, dar vai, atât de găunos.

„Ca președinte al României”, ca să-l citez, dl.Iohannis nu doar că nu a schițat cel mai mic gest de a organiza cadrul pentru un nou Pact de la Snagov, dedicat fraților moldoveni, ci a lăsat, din contră, impresia că e uitat complet de Moldova, în ansamblu.

Nu e întâmplător faptul că, atunci când, în 2016, ambasadorul SUA la Chișinău, James Pettit, declara public și scandalos că Moldova trebuie „să rămână un stat suveran şi independent în interiorul unor graniţe sigure” și că „Moldova nu este România, are propria sa istorie şi propriile provocări”, dl. Klaus Werner Iohannis și premierul desemnat de el, Dacian Julien Cioloș, nu au avut nicio reacție. Din păcate, am fost singurul demnitar care a reacționat dur, declarând, între altele, că „dl. ambasador reia şi actualizează tezele lui Stalin, pe baza cărora a fost semnat în 1939 Pactul Ribbentrop-Molotov care a dus la amputarea teritorială a unor ţări din regiune printre care şi România”.

Nu e întâmplător nici scandalul provocat în martie anul acesta, când, întrebat de presă despre momentul reunificării, președintele a răspuns, sec: „când ambele popoare vor hotărî că vor acest lucru”, stupefiind întreaga nație.

Și nu e întâmplător nici faptul că, luna trecută, președintele a avut reacții confuze și întârziate vizavi de evenimentele tensionate de la Chișinău, mergând până la a cere instrucțiuni de la domnii Tusk și Juncker legat de ce ar trebui să facă și să spună.

Asta nu l-a împiedicat, în buna sa tradiție, să-și asume ulterior meritele pentru rezolvarea crizei, adică pentru că a trimis la Chișinău un consilier al său despre care nu e clar ce misiune a avut cu adevărat. Dacă este să ne luăm după ce spune media, singurul rezultat al acestei vizite este eliberarea rapidă a afaceristului Renato Usatîi. O eliberare considerată dubioasă de către însăși doamna Maia Sandu, noul premier de peste Prut, pe care am întâlnit-o ieri.

Realitatea, din păcate, este că domnului Iohannis nu îi pasă de Moldova decât, cel mult, din perspectiva voturilor pe care speră să le obțină de la frații noștri cu dublă cetățenie.

Domnului Iohannis nu îi pasă de prezentul ori viitorul Moldovei, nu face vizite acolo, nu dă semne că l-ar interesa unirea ori aducerea țării în UE, ba chiar are grijă să ne reamintească faptul că suntem „două popoare”.

Domnului Iohannis nu îi pasă dacă Moldova e hărăzită să rămână perpetuu o zonă-tampon între UE și Rusia, care să ajute vesticii să doarmă mai liniștiți.

Întrebarea nu e de ce nu a organizat dl. președinte „al doilea Snagov” dedicat problematicii relației cu frații de peste Prut, așa cum ne-a promis solemn în campanie. Întrebarea e dacă măcar a avut vreodată intenția să facă asta.

Vorbe frumoase care dau bine doar în programele electorale și nimic mai mult, într-o Românie a lucrului bine „tăcut”.

P.S.: Ca să nu cumva să întârzie vreun minuțel la Bruxelles, unde tace și ascultă, dar unde spera să aibă viitorul loc de muncă, președintele a chemat-o ieri la Cotroceni pe doamna Maia Sandu cu noaptea-n cap, la 8 dimineața, pentru o declarație comună. Nu de alta, dar să fie clară ordinea priorităților.”

Referirea la controversatul afacerist Renato Usatîi lovește în călcîiul lui Ahile al președintelui, pentru că moldoveanul e cumnatul lui Michael Schmidt, președintele Bavaria Automobile, sas, ca și Iohannis, și cel mai bun prieten al acestuia, de mulți ani de zile. Schmidt e cel care i-a pus la dispoziție lui Iohannis, încă de cînd era primar al Sibiului, mașini de lux ori apartament în Primăverii, în campania din 2014. Tot pe atunci, Iohannis declara: „Am o relație apropiată cu Schmidt. Am puțini prieteni. E un om de foarte bună calitate”.

Usatîi, reamintim, este un foarte controversat politician-afacerist moldovean, filo-rus, fost primar în Bălți, acuzat de tentative de asasinat și de implicare în marele scandal al dispariției unui miliard de euro din sistemul bancar moldovean. Tot el amenința să transforme ambasada SUA în club de karaoke și să ridice un mare zid chinezesc între Moldova și România.
Acum doi ani, presa de la Chișinău scria că ”Ultimele speranţe ale lui Renato Usatîi sunt saşii Michael Schmidt şi Bernd Fabritius”, cel din urmă un parlamentar în Bundestag, mare prieten și susținător al lui Iohannis.
După recentele evenimente de la Chișinău și plecarea lui Plahtoniuc de la putere, Usatîi a revenit pe 16 iunie în Moldova după trei ani în care era căutat de lege, fiind arestat, dar eliberat după doar cîteva ore, decizia stîrnind uimirea premierului Maia Sandu. Cu 48 de ore mai înainte, la Chișinău descinsese la ordinul lui Iohannis consilierul prezidențial Bogdan Aurescu, nefiind clar nici pînă acum ce misiune a avut acolo. Faptul că Tăriceanu reamintește acest episod misterios ar putea releva că șeful Senatului știe mai multe decît spune. Urmează noi surprize? (Bogdan Tiberiu Iacob)