Postul B1TV a început săptămîna cu o serie de dezvăluiri în cadrul emisiunii „X-Press” despre ofiţeri acoperiţi sau colaboratori ai serviciilor secrete care continuă să ocupe funcţii-cheie în stat. Primul nume pe ”Lista Fantomelor Securității” este Mugur Isărescu, cel care de 25 de ani ocupă funcția de guvernator al BNR și despre care realizatorul Sabin Orcan spune că are certitudinea că a fost ofițer acoperit după ce a discutat cu patru „domni” care au lucrat în serviciile de informații înainte și după 1989.

Dacă Isărescu a fost sau nu ofițer acoperit al fostei Securități e foarte greu de demonstrat, pentru că eventuala continuare a activității sale și după revoluție îl pune la adăpost în fața CNSAS ori a altor factori ”perturbartori”.

Cu toate acestea, există o mărturie foarte importantă și de maximă greutate în cazul guvernatorului BNR, care îl plasează fără drept de apel dacă nu între ofițerii fostei Securități, cel puțin între creațiile de vîrf ale acesteia. Ceea ce, la urma-urmei, e cam același lucru.

E vorba de omul care l-a desemnat pe Isărescu premier, în 1999, și care a avut atît dreptul, cît și obligația de a cere, la momentul respectiv, informații amănunțite de la serviciile secrete în legătură cu guvernatorul BNR: președintele României, Emil Constantinescu.

Același Emil Constantinescu, după cîțiva ani, în septembrie 2005, a făcut o serie de dezvăluiri incendiare în emisiunea „6-vine presa” de la B1TV. Astfel, Constantinescu a spus că deține probe în sprijinul acuzațiilor aduse lui Băsescu și Stolojan, cum că aceștia ar fi fost piese grele ale Securității, a deconspirat un nume de pe lista de spioni a lui Severin, în persoana jurnalistului Dumitru Tinu, a dat în vileag traseul urmat după revoluție de banii Securității, a dezvăluit că în guvernele cederiste au existat miniștri securiști, plus multe alte afirmații de același calibru.

Întrebat, în acea emisiune, dacă deține dovezi privind afirmații ale sale legate de trecutul securist al lui Băsescu și Stolojan, Constantinescu a răspuns, sec: „Da, am dovezi”. El a adăugat: „Au existat în Securitate trei tendinţe. Una, a existat Securitatea care era la curent cu complotul pro-sovietic şi care a reuşit să conducă o parte a Securităţii, prin domnul Măgureanu care participa alături de Ion Iliescu. A doua era partea naţional-comunistă pe care o condusese Vlad, care era relativ antisovietică şi cea de-a treia era partea DIE, Direcţia de Informaţii Externe, care n-a participat la nici un fel de mişcări şi care cunoştea oamenii şi banii. Aceasta pregătise aşa-numitul Club „Trocadero”. Cei din Clubul „Trocadero”, pentru că acolo l-am citat pe Adrian Năstase, de pildă sau cine doriţi, chiar şi Mugur Isărescu, nu erau neapărat nici ofiţeri acoperiţi de Securitate, nici colaboratori. Au fost oameni selecţionaţi, oameni de mare calitate selecţionaţi, trimişi în SUA şi în Anglia pentru a crea un aparat care să conducă viitoarele structuri după căderea lui Ceauşescu(…)Ce era Clubul „Trocadero” ? Era o cîrciumă unde se întîlneau o serie de persoane care proveneau de la Institutul de Economie Mondială, de la DIRI, de la Asociaţia de Drept Internaţional şi care proveneau de la Academia „Ştefan Gheorghiu”, toţi tineri inteligenţi, formaţi în străinătate şi pregătiţi. Pentru ei, ei nu era neapărat să fie nici ofiţeri acoperiţi, nici ai Securităţii, dar pentru ei a funcţionat aşa-numitul sistem „Lolek şi Bolek”. Era o glumă, era numit aşa de un fost ofiţer de Securitate care mi-a povestit, noi numim aceste perechi „Lolek şi Bolek”, după un film polonez de animaţie care era foarte celebru. Şi în cazul domnului Adrian Năstase, Lolek este Adrian Năstase, Bolek este domnul colonel Ristea Priboi. Pentru că se ştie foarte clar că aceste perechi le veţi găsi în toată viaţa politică românească. Este în faţă cel care l-a avut în îndrumar”. Întrebat cine este perechea lui Stolojan, Emil a dat un răspuns extrem de misterios: „El este în altă situaţie, nu face parte din această situaţie. Este un personaj mult mai important”.

Deci, conform mărturiilor lui Emil Constantinescu, dublate și de dovezi pe care acesta spune că le deține, Mugur Isărescu a fost în mod categoric un personaj cel puțin racolat și pregătit intens de fosta DIE pentru un rol important pe care avea să-l joace după Revoluție. Și care, dintr-un motiv sau altul, continuă să conducă BNR chiar și azi, la 25 de ani de căderea comunsimului. (Bogdan Tiberiu Iacob)