Coincidență interesantă: într-un moment în care președintele și premierul demis sunt aproape în război pe față, un mare apropiat al lui Nicușor Dan, afaceristul Matei Păun iese brusc la rampă, după o foarte lungă tăcere și zugrăvește, în podcastul lui Cătălin Striblea, un peisaj apocaliptic pentru România, după măsurile bolojeniste. Punctajele sunt clare: Bolojan a luat măsuri greșite, agravînd situația pînă într-un punct critic, președintele încearcă ieșirea din impas, dar partidele nu îl ajută, iar criza economică va duce și mai sus partidele populiste. Și, să nu uităm, spune afaceristul, Bolojan l-a susținut la președinție pe Crin Antonescu.

”Ca să înțelegem momentul politic, cred că trebuie să înțelegem momentul economic” a spus afaceristul.
”Recesiune, clar. Stagflație, da, și aș zice că suntem pe o tendință negativă. Adică eu nu văd lumina la capătul tunelului în momentul de față. Situația e proastă și probabil că se va înrăutăți înainte să se îmbunătățească.
În primul rînd, fiindcă din punct de vedere fiscal am acumulat niște deficite neacoperite. Avem, de asemenea, deficite de cont curent, deficite comerciale, dar cel mai important este deficitul bugetar. Dacă ai deficit bugetar, el trebuie acoperit. Și asta înseamnă că trebuie să te împrumuți în piață. Și cu cît deficitul e mai mare, cu cît trebuie să te împrumuți mai mult, cu atît dobînzile vor fi mai mari, și așa mai departe. Deci situația macroeconomică a României este într-un profund dezechilibru în momentul de față”.

”Și este așa de ceva timp” continuă omul care a condus două campanii electorale ale președintelui, conform propriei mărturisiri.

”Lucrurile s-au agravat începînd cu alegerile anulate, care au declanșat, să zicem, o reticență în populație de a cheltui, o precauție absolut justificată. Momentul Georgescu a declanșat o grijă pronunțată în populație, care a durat pînă în iunie, iar apoi s-au impus măsurile de austeritate de către prim-ministrul Bolojan.
Deci, cumva, noi de un an și jumătate, cel puțin, trăim sub o presiune economică destul de mare, încercînd să reechilibrăm bugetul și încercînd să ieșim ușor-ușor din situația în care ne aflăm. Din păcate, acest lucru se întîmplă într-un context internațional foarte dificil. Piețele noastre cele mai importante, Germania și Franța, trec prin niște momente foarte grele, în special Germania. Să nu uităm că România funcționează în mare parte ca o fabrică adiacentă pentru economia germană, ca să nu mai spun de problemele din Golf, care au început acum trei luni și care complică lucrurile și mai mult.

Deci, dacă n-ar fi fost de ajuns problemele economice autohtone pe care le avem, peste acestea au venit două straturi și mai grele, care ne complică viața foarte mult. Faptul că suntem în stagflație, adică avem scădere economică și avem și inflație, înseamnă că Banca Națională este legată, efectiv, de mîini și de picioare. Nu poate să răspundă așa cum ar fi răspuns în mod normal.
Într-o lume normală, dînșii ar fi scăzut dobînzile, lumea s-ar fi împrumutat din nou, iar activitatea economică ar fi reînceput. Acest lucru nu este posibil în cazul inflației. Avem o inflație care este, dacă nu mă înșel, cea mai mare din Europa – estimez eu, anul acesta va fi undeva la 10-12%, dacă nu mai mult.

România, țara cel mai amenințată economic din Europa

Avem, de asemenea, scăderile economice cele mai importante din Europa. Deci, efectiv, nu există în momentul de față o țară care să fie într-un pericol economic mai mare decît cel în care se află România. Și aici aș mai adăuga că suntem la un pas de o prăpastie și mai mare, iar aici mă refer la downgrade-ul agențiilor de rating, care, după părerea mea, în momentul de față este cvasi-inevitabil. Vă dați seama că, dacă acum plătim dobînzi de junk, cum va fi după ce, efectiv, suntem în categoria junk?” a mai spus afaceristul.

Bolojan nu ar fi trebuit să crească taxarea; trecem printr-o criză de credibilitate maximă

Întrebat cum apreciază măsurile lui Bolojan, afaceristul spune:

”Dl Bolojan este o persoană care a încercat din răsputeri să îndrepte o situație dezechilibrată. Acum, nu sunt aici ca să-l critic, nu sunt aici ca să-l laud. Dacă doriți, din punct de vedere tehnic, poate că eu n-aș fi crescut taxarea, poate că m-aș fi concentrat mai mult pe colectare, dar, sincer să fiu, vorbim despre niște detalii în contextul actual. Nu asta a fost problema și nu asta e problema în momentul de față.

În momentul de față trecem printr-o criză de credibilitate maximă și nu cred că putem da vina pe dînsul vizavi de această problemă de credibilitate pe care o avem. Cred că mai degrabă se cere o responsabilitate politică împărțită și asumată de toată lumea. Ce am vrut să fac este să subliniez gravitatea situației economice în care ne aflăm, fiindcă cred că acesta este punctul de pornire și acesta este punctul, de asemenea, final, care ar trebui să determine comportamentul politic în momentul de față.

Și cred că toate partidele politice au responsabilitatea de a se încadra în această realitate. Din nou, s-a vorbit foarte mult despre pericolul populist și așa mai departe. Pericolul populist, din punctul meu de vedere, se reduce la economie. Dacă pierzi lupta economică, populismul va exploda și mai mult. Singura șansă de a ține lucrurile în frîu, cît de cît, este să pui economia pe o direcție sustenabilă, să creezi speranța creșterii economice, astfel încît comportamentul oamenilor să înceapă să fie unul mai favorabil unei economii în creștere.

România nu este un mediu foarte propice în momentul de față

Este absolut evident că nu poți să continui cu un deficit de 6, 7, 8, 9%. Este imposibil acest lucru. Cum faci asta poate fi subiectul unei discuții: crescînd taxele sau concentrîndu-te pe o colectare mai bună. Sau pe ambele, să zicem. Un compromis între ambele viziuni este probabil ceea ce s-a încercat. Dar este clar că acest dezechilibru nu este unul sustenabil. Acestea fiind spuse, evident că, pentru a scoate economia din situația în care se află, ai nevoie de investiții. De aici vine focusarea pe PNRR, SAFE și așa mai departe.

Dacă nu introduci capital investițional în economie și în același timp tai cheltuieli și crești taxele, aceasta este rețeta perfectă pentru un dezastru. Este nevoie, cumva, să echilibrezi lucrurile din punct de vedere al deficitului, să menții cît de mult poți intrările de capital pe zona investițională, să creezi premise în viitor pentru continuarea acestor fluxuri financiare, fiindcă PNRR-ul se termină în acest an și întrebarea va fi cu ce îl înlocuim începînd cu 2027. Nu putem avea creștere economică fără niște intrări susținute de capital pe zona investițională. Și acest lucru trebuie să se întîmple într-un context favorabil. Adică banii nu vin doar pentru că avem noi nevoie de ei. Ei vin atît timp cît creăm un mediu propice.

Pe datele actuale, România nu este un mediu foarte propice în momentul de față, din cauza crizei economice, bineînțeles, dublată de criza politică. Criza politică creează incertitudini, criza politică ridică semne de întrebare vizavi de profunzimea crizei economice și, din această perspectivă, foarte mulți oameni stau și așteaptă să urmărească deznodămîntul” a conchis apropiatul președintelui. (Bogdan Tiberiu Iacob)