Consiliul Superior al Magistraturii a adoptat ieri, o hotărîre fără precedent în istoria postdecembristă a României. Secția pentru Judecători (peste 3.500 de judecători) constată, în termeni care nu lasă loc de interpretare, că independența justiției este supusă unui atac sistematic și coordonat, și lansează un apel de urgență către cele mai înalte instituții europene și internaționale pentru ceea ce ei numesc ”lovitură de stat” împotriva Justiției. Care a început după instalarea ca președinte a lui Nicușor Dan. Este primul semnal de alarmă de această amploare trimis vreodată de magistratura română către lumea occidentală.

Documentul adoptat cu unanimitate este, prin densitatea și gravitatea sa, mai mult decît un act administrativ. Este un rechizitoriu în 76 de pagini împotriva unei campanii pe care judecătorii o descriu drept o ofensivă fără precedent, declanșată sistematic începînd cu iulie 2025, care vizează în același timp distrugerea reputației magistraților, subminarea instituțiilor judiciare și remodelarea arhitecturii juridice a statului sub presiunea factorului politic.

CSM nu folosește un limbaj diplomatic. Deloc. Hotărîrea califică situația drept o tentativă de „preluare ostilă a conducerii legitime a corpului judecătoresc” și vorbește explicit de o veritabilă „lovitură de stat” împotriva puterii judecătorești. Fraze de această natură, într-un act oficial semnat de președintele CSM, judecătorul Gheorghe-Liviu Obagiu, reprezintă o ruptură cu orice precedent al unui organism care a cultivat mai mereu reținerea instituțională.

Pe scurt, ce acuză judecătorii

Nemulțumirile magistraturii se grupează în cîteva mari capitole, fiecare documentat exhaustiv cu surse, linkuri și referințe la declarații publice.
Campania de denigrare a plecat de la pensiile și salariile judecătorilor, manipulînd, acuză magistrații, în spațiul public cifre scoase din contextul legislativ, ignorînd reforma din 2023, și a evoluat ulterior spre teza – infirmată de toate evaluările internaționale – a unei corupții generalizate și sistemice în justiție. Materialul jurnalistic al Recorder, folosit ca pretext pentru această teză, este invocat explicit în hotărîre, cu mențiunea că verificările Inspecției Judiciare au infirmat acuzațiile, fără ca rectificările să fi oprit campania.

Tentativa de introducere a vettingului (comisie de selecție, experimentată în Moldova n.n.) pentru judecători este tratată ca o amenințare de fond la adresa statului de drept. CSM citează opinia Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni, potrivit căreia vettingul nu poate fi utilizat ca substitut pentru măsuri disciplinare sau ca instrument de combatere a corupției, și avertizează că adoptarea unei asemenea proceduri ar crea un precedent periculos pentru întreaga UE.

Grupul de lucru constituit de fostul premier Bolojan pentru modificarea statutului magistraților – înființat prin decizie a Cancelariei primului-ministru, nu a Ministerului Justiției, și populat cu ONG-uri care au organizat mitinguri împotriva judecătorilor – este calificat drept o „fațadă pentru o execuție a autorității judecătorești de către puterea executivă”. Decizia a fost contestată în instanță, iar Înalta Curte a suspendat-o provizoriu pe 25 martie 2026.

Hărțuirea individuală a judecătorilor, inclusiv a președintei ÎCCJ și a membrilor CSM, prin amenințări cu anchete disciplinare sau cereri publice de demisie, este documentată cu referințe la declarații ale unor politicieni de rang înalt.
Slăbirea statutului financiar al magistraturii prin modificarea în forță, fără consultare, a regimului de pensionare și salarizare completează tabloul.

Lista instituțiilor internaționale sesizate:

Comisia Europeană
Parlamentul European
Rețeaua Curților Supreme, a Inspecțiilor Judiciare, a Consiliilor Judiciare
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei
Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni
Asociațiile internaționale ale Judecătorilor (MEDEL, EAJ)
OCDE
Curtea de Justiție a Uniunii Europene
Curtea Europeană a Drepturilor Omului

Hotărîrea este transmisă și intern:

Președintelui României

Guvernului, Parlamentului

Ministerului Afacerilor Externe

Instanțelor judecătorești.

Ce semnal dă România și care sunt consecințele posibile

Hotărîrea e publicată pe site-ul CSM în română, engleză și franceză – semn că destinatarii reali ai mesajului nu sunt în primul rînd cei din țară. Amploarea acestui demers nu poate fi subestimată. Prin sesizarea simultană a CE, a PE, a CEDO, a CJUE,  a OCDE etc, România transmite un semnal de urgență instituțională pe care puține state membre ale UE l-au emis vreodată – și niciunul, în termeni atît de expliciți, despre propria sa putere executivă.

Consecința cea mai probabilă ar fi reintroducerea Mecanismului de Cooperare și Verificare. MCV-ul, instituit la aderarea României în 2007 și ridicat oficial în septembrie 2023, a funcționat timp de 16 ani ca un instrument de supraveghere externă a sistemului judiciar românesc. Ridicarea sa a fost tratată ca o victorie diplomatică și o recunoaștere a progreselor înregistrate.

Redeschiderea lui – sau a unui mecanism echivalent, posibil mai dur – ar reprezenta o umilință istorică fără precedent pentru clasa politică și o recunoaștere că statul de drept a fost erodat sub un guvern ales democratic. Iar prigoana magistraților ar fi început, curios, la doar cîteva săptămîni după ce la Cotroceni s-a instalat ”justițiarul” Nicușor Dan, spaima rușilor și a dictaturilor, în general.

Documentul CSM conține, în acest sens, un argument greu de ignorat: toate evaluările internaționale la care România a fost supusă în ultimii ani – Rapoartele Rule of Law ale Comisiei din 2022, 2023, 2024 și 2025, procesul de aderare la OCDE, procesul Schengen, raportul Comisiei de la Veneția – au validat independența și funcționarea sistemului judiciar. Existența unei corupții generalizate în justiție, teza pe care se construiesc propunerile de reformă ale guvernului, este, în viziunea CSM, contrazisă obiectiv de toate aceste evaluări.

Sesizarea OCDE are o miză suplimentară. Secretarul general al organizației a anunțat în martie 2026 intenția de a propune aderarea României începînd din iunie 2026. O țară care primește simultan o notificare de urgență privind starea statului de drept de la propriul for judiciar se află în cea mai proastă poziție posibilă pentru un astfel de examen.

Hotărîrea din 9 iunie 2026 este, în ultimă instanță, un act de disperare instituțională – sau de curaj instituțional, după perspectivă. Ceea ce este cert este că judecătorii români au ales să iasă din tăcere și să apeleze la arbitrajul extern, epuizînd, în viziunea lor, orice altă cale internă. Consecințele acestui pas vor defini o bună parte din agenda europeană a României în lunile care urmează. (Bogdan Tiberiu Iacob)