Președintele Nicușor Dan a lămurit azi, într-o conferință de presă, misterul demersului său care a surprins pe toată lumea, începînd cu deputatul evreilor din parlament, și anume sesizarea CCR legată de legea anti-legionari: a fost sensibilizat de concitadinii săi făgărășeni. Iar marele perdant se conturează a fi anchetatorul lui Călin Georgescu, anume procurorul Marius Iacob.

”Dacă ne uităm la conținutul acestei legi – cum ați citit și în sesizarea mea către CCR – veți vedea că sunt chestiuni extrem de neclare.

De exemplu: în orașul Făgăraș există o asociație care se ocupă de promovarea rezistenței din Munții Făgăraș, organizează tot felul de evenimente de acest fel. Printre membrii rezistenței din Munții Făgăraș sunt cîteva persoane care, în trecut, au făcut parte din Mișcarea Legionară.

Întrebarea este: are sau nu acea asociație caracter legionar? Legea nu spune. Sau dacă acești oameni fac propagandă legionară ori ar trebui să facă pușcărie?” a punctat președintele în conferința de azi.

Pe baza acestor declarații suntem în măsură să refacem traseul poveștii.
Pentru că organizația din orașul natal al președintelui, Făgăraș, la care face referire este filiala Fundației Ion Gavrilă Ogoranu, instituție de drept privat, avînd ca obiect de activitate ”menținerea vie a memoriei celor ce s-au sacrificat luptînd împotriva totalitarismului comunist, pentru libertatea și demnitatea poporului român”. (foto: comemorarea lui Ogoranu și a altor eroi anti-comuniști în Țara Făgărașului, iulie 2024)

Ion Gavrilă Ogoranu a fost un foarte mare erou anticomunist, care a luptat 7 ani cu arma în mînă în munți, împotriva comuniștilor, hăituit de Securitate trei decenii pînă la capturarea sa, în 1976. Doar intervenția SUA l-a salvat atunci de pedeapsa capitală aplicată de comuniști.

Doar că Ogoranu avea o mică hibă: fusese legionar.

Legea lui Silviu Vexler, votată pe 11 iunie în unanimitate de către parlamentarii tuturor partidelor ”pro-europene”, PSD, PNL, USR, UDMR și ai minorităților, înăsprește pedepsele prevăzute de OUG 31/2002 privind combaterea extremismului, modificată ulterior de o altă lege promovată de Crin Antonescu, care a introdus în ecuație legionarismul, inexistent pînă atunci.

Pe 17 iunie, Fundația Ion Gavrilă Ogoranu a adresat un memoriu președintelui României, Avocatului Poporului și Curții Constituționale, solicitînd nepromulgarea legii și re-trimiterea Parlamentului spre re-examinare ”în sensul de a defini mai clar aspectele penale care sunt incriminate, pentru că termeni precum “fascist”, “legionar”, sunt foarte vag definiți, permițînd abuzuri și încălcări grosolane ale unor drepturi și libertăți fundamentale, precum dreptul la libertatea de exprimare sau dreptul la libertatea de asociere. Dovadă stă faptul că, deși a apărut în urmă cu 23 de ani (2002), fiind modificată și completată în 2015, OUG 31/2002 a fost și este inoperantă deoarece aplicarea ei ar presupune încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale. Așa se explică de ce reprezentanții organelor judiciare puși în situația de a opera cu aceste noțiuni penale au o întemeiată reticență în a folosi de această legislație punitivă”.

Ce spune Fundația despre foștii legionari care au luptat contra comuniștilor:

”Drapelul sub care s-a acţionat a fost tricolorul, iar idealurile pentru care s-a luptat au fost ale neamului românesc în întregime. Iată o analogie: în 1940, în Mişcarea Legionară erau înscrişi 1 milion de tineri între 16 şi 30 de ani. Dintre aceştia, cel puţin 400-500 de mii au luptat în cei cinci ani de război pe front. Poate cineva să spună că nu au fost eroi, fiindcă erau legionari?!Acelaşi lucru este şi cu luptătorii din rezistenţa anticomunistă”.

”Pretutindeni în Occident, după 1945, legionarii au beneficiat de protecţia guvernelor respective, manifestîndu-și liber convingerile politice. Ei au editat publicaţii, fără a suferi vreo măsură punitivă, avînd statut de refugiaţi politici. În atitudinea administraţiilor occidentale faţă de legionari s-a ţinut cont că aceștia nu fuseseră condamnaţi de nici o instanță pentru crime împotriva umanităţii și nu figurau pe lista organizaţiilor naţionaliste considerate fasciste, ai căror membri au fost extrădaţi și condamnați în ţările de origine (Crucile cu Săgeţi maghiare, cetnicii sîrbi, ustașii croați ori ruşii generalului Vlasov)” se mai arată în document.

Avînd în vederea că ampla sesizare a președinției către CCR legată de legea Vexler a avut loc pe 10 iulie, e limpede că Nicușor Dan s-a mobilizat imediat după primirea memoriului de la Fundația Ion Gavrilă Ogoranu.
E greu de spus dacă ar fi fost la fel de sensibil la solicitare dacă organizația nu ar fi avut o filială foarte activă în orașul său natal, Făgăraș.
Nici nu prea mai are importanță.

Problema cea mare o are, însă, nu doar Silviu Vexler, de a cărui lege foarte probabil se va alege praful la CCR.
Ci procurorul Marius Iacob, care i-a făcut un ditamai rechizitoriu lui Călin Georgescu pentru ”promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvîrşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în formă continuată”, rechizitoriu a cărui greutate pică în bună măsură pe citatele acestuia din Ion Gavrilă Ogoranu, pomenit de 15 ori în document.

Nu doar un previzibil refuz al CCR de a da undă verde pe 17 iulie legii Vexler, cît mai ales referirea de azi a președintelui la filiala Ogoranu din Făgăraș sunt vești extrem de proaste pentru anchetatorul amintit și pentru al său rechizitoriu. (Bogdan Tiberiu Iacob)