CURS VALUTAR
1 EUR = 4.9691 RON DOWN | 1 USD = 4.5463 RON DOWN | 1 GBP = 5.8319 RON DOWN

Misterioasa biografie a familiei Tarcea: ce ascunde noua sefa a ICCJ?

27 comentarii / 66865 vizualizări / 13 octombrie 2016

De cîteva zile, Justiția din România are o nouă zeiță: președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Cristina Tarcea, succesoarea legendarei, de acum, Livia Stanciu. Puțin cunoscută, deocamdată, dar situația se va schimba curînd, grație funcției. Cine e noua vedetă a dreptății aflăm dintr-un generos interviu acordat revistei ”Q Magazine”; din păcate pentru ea, tot de aici aflăm mai multe decît ar fi vrut să transmită doamna judecător. Lucruri care ne jignesc grosolan inteligența și care ar justifica, zicem noi, sintagma ”misterioasa biografie a familiei Tarcea”.

În interviu, aflăm despre Cristina Tarcea, că ”S-a născut (în 1962 n.n.) într-o familie de jurişti. Tata… procuror… mama… judecător… Primele luni de viaţă le-a petrecut în sala de deliberare a Judecătoriei Rădăuţi, judeţul Suceava, pentru că la acea vreme mamele nu beneficiau de facilităţile epocii moderne privind durata concediului pentru creşterea copilului şi existenţa unor bone. „Pentru că nu avea cu cine să mă lase, mama mă lua cu ea la instanţă.
Ulterior, când am mai crescut şi mergeam la şcoală, după încheierea orelor de curs nu mă întorceam acasă, ci mă duceam tot la judecătorie, unde, într-un colţ, îmi făceam în linişte temele.”

Tarcea mai povestește, cu seninătate, cum a ajuns mama sa judecător:

„ Ştiţi… bunicul meu matern a fost un ţăran simplu, cu ceva avere. Pentru că a refuzat să intre în C.A.P. a fost trimis 5 ani la muncă silnică la „canal”, fără a fi trimis în judecată şi fără să se fi pronunţat vreo hotărâre judecătorească. A murit cu convingerea că, dacă l-ar fi judecat un judecător, nu ar fi trecut prin calvarul muncii silnice. De aceea, a făcut toate sacrificiile ca mama să urmeze Facultatea de Drept şi a insistat să devină judecător, pentru ca ea să facă altora dreptatea de care el a fost privat. Acelaşi lucru mi-l spunea şi mie. Tu trebuie să fii judecător! Şi să fii un judecător drept! Deşi eram studentă abia în anul I şi nu îmi alesesem calea. De aceea, repet, vreau să fiu dreaptă!”.

Și noi vrem să fim la fel de drepți, așa că vom face o mică recapitulare a faptelor istorice.

În România, între 1949-1962 are loc una dintre cele mai terifiante perioade, cunoscută sub numele de colectivizare, în care sute de mii de țărani sunt jefuiți de stat de aproape toate bunurile. Într-adevăr, cei care se opun sunt torturați, uciși sau trimiși în pușcării ori la canal.

Cam în aceeași perioadă, începînd cu 1948, are loc reforma justiției, la ordinele ocupantului sovietic.
Printre inovații, a apărut Curtea Supremă, iar curțile, tribunalele și judecatoriile populare au fost subordonate Marii Adunări Naționale, devenind instrumente feroce în mîinile comuniștilor.

Abia înființat în 1947, potrivit siteului istoriacomunismului.blogspot.ro, Parchetul s-a reorganizat anul urmator prin Decretul nr. 2 al Prezidiului MAN. Principala misiune a Parchetului și a procurorilor săi era „pedepsirea crimelor impotriva ordinii si libertatii democratice”.

Între ”criminalii” respectivi se numără, în anii 50, bunicul șefei ÎCCJ, care este trimis la Canal pentru 5 ani. Cînd iese din mîinile justiției comuniste, singurul său gînd e să-și facă fiica judecătoare.

Cum intră aceasta la facultatea de Drept cu tatăl deținut politic e un mare mister, pe care numai Tarcea l-ar putea lămuri.

Mama sa, Elena, termină cu brio Dreptul și ajunge judecătoare în județul Suceava, unul dintre ultimele unde s-a încheiat colectivizarea, în martie 1962, cînd femeia era deja gravidă cu viitoarea șefă a ÎCCJ.
Tatăl său, pe nume Boroi, ditamai procurorul comunist în aceeași epocă de trisă amintire.
Hm!

Mai aflăm din interviu, cît de greu i-a fost Cristinei Tarcea să intre la Drept, în 1980: ”În anii ’80, examenul de admitere la Drept era unul dintre cele mai dure. Existau doar trei Facultăţi de Drept în toată ţara, numărul locurilor era extrem de limitat, iar în anul în care a susţinut examenul de admitere erau 29 de candidaţi pe un loc”.

Era greu în anii 80, într-adevăr.
Dar, în anii 50 cum o fi fost?

Tatăl dușman al poporului, fiica braț al dreptății.

Eficientă combinație.

Din fericire, anii au trecut, iar lucrurile s-au aranjat pentru întreaga familie.

Copiii au ajuns, toți trei, juriști eminenți.
Cristina judecător și președinte al ICCJ, Silviu notar, iar Gabriel profesor universitar de Drept și rector al Universității ”Nicolae Titulescu”. Soția celui din urmă, tot judecătoare. Un văr primar, Alexandru Boroi, a ajuns șeful Catedrei de Drept Penal din cadrul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, anchetat de DNA cu ani în urmă pentru trafic de influență.

Din poziția de ditamai cadrul universitar, Gabriel Boroi a alcătuit raportul comisiei care a albit-o pe Laura Kovesi, în 2012, în privința acuzațiilor de plagiat.

Anii 50…anii 80…După cum se vede marea Justiție tot în familie se face. (Bogdan Tiberiu Iacob)

 

foto: romaniatv.ro

FoloseSte contul de Facebook pentru a comenta

27 Comentarii

  1. Deci, distinsa doamna a intrat la facultate la varsta de 28 de ani!Putem sti ce a facut pana la aceasta varsta?!A luat notite pe culoarele Judecatoriei Radauti?!

    • Asa e , am gresit adunarea…De, varsta…Totusi, e interesant cum se concentreaza in famiglie competentele juridice…

      • @Radu……las-o asa barbate…..dupa ce ai gresit adunarea….revii cu un ,,totusi” pe o problema, care daca te interesa cu adevarat, o puneai de la bun inceput. Tu ai vrut doar sa continui ,,totusi” prin acuze si ,,tot” fara argumente !! Nimic concret – ,,cum se concentreaza competentele” – Ai observat cumva contrariul in alte familii de juristi ??

    • Nu terminase liceul Isi facea lectiile intr-un colt….

    • Stai prost cu aritmetica.Trebuie sa repeti scoala elementaea.

  2. Dupa cum remarcam, dictatura odraslelor… Nicio raza de speranta pentru dreptate in tara asta. Cine chiar a invatat, in anii ’80, stie ca erau facultati unde se intra „pe baza de dosar”. Adica nu erai admis sa dai concurs daca bunicul fusese chiabur, dar sa fi facut si puscarie politica…Dupa Stanciu, e exact ce ne lipsea…Frumoasa familie! Bine ca nu e din „cloaca din Bucuresti”, cum ne spunea Basescu deunazi, ca a spart el „cloaca” aia. E un soi de regionalizare, cum isi impart astia functiile in justitie :parchetele la ardeleni si curtile de justitie la moldoveni; sa vegheze ca nu cumva sa acceada vreun mitic pe undeva, ca astia, provincialii sunt monumente de moralitate si profesionalism (dupa cum au facut curatenie prin ograzile baronilor locali…).

  3. PARERILE DE MAI SUS SUNT ALE UNOR MINTI BOLNAVE IN FAZA ACUTA ………TREBUIE SA AVEM INCREDERE DEPLINA IN CRISTINA TARCEA …. V-A FACELICRURILE CARE TREBUIESC FACUTE;; CARE LE CERE VIATA ..ARE GANDIREA MARCATA DE GULACUL COMUNIST …SA AVEM INCREDERE IN CRISTINA TARCEA …

    • „V-A FACE””????

    • Este bine ca vin aprecieri de acest gen chiar din partea unora care nu stiu sa scrie. :) E un indiciu ca si oamenii fara multa scoala pricep ca acuzele neargumentate.

      • ERATA – ,,Este bine ca vin aprecieri de acest gen chiar din partea unora care nu stiu sa scrie. :) E un indiciu ca si oamenii fara multa scoala pricep acuzele neargumentate.

  4. In acea perioada nu aveai cum sa intri la drept fara recomandarea UTC,PCR, origine muncitoreasca cu stagiu in productie sau sustinerea unor organe de stat cu care semnai ca vei colabora.. Restul sint Legendele Olimpului. Astia au impresia ca toata lumea e timpita. Ei,nu este asa. Mai sintem destui care stim foarte bine cum se intimpalu lucrurile si cumm se intimpla. Cum s-o numeasca intr-o asemenea functie fara sa aiba un schelet in dulap?

  5. Dupa configuratia fetei,citindu-i fizionomia pot spune ca nu e departe de lucia Stancu.Zic asta pt ca are un cap ascutit,un nas confuz,o privire nesigura,nici macar nu e sentimantala si deci poate fi usor dezoriantata si orientata dupa vrerea celui insistent.Nu o vad sa poata lua singura decizii importante.deci in concluzie va fi o sefa docila si cu decizii dupa cum bata vantul.Parerea mea.

    • Vezi….stii chiar si tu un specialist in ale ,,fizionomiei” – ca aceste aparente pot fi contrazise de realitat.Dar greselile tale cu ,,dezoriantata” , ,,sentimantala” denota cu certitudine faptul ca ori nu stii a scrie….ori esti cel putin neatent, dezorientat si/sau nu iti verifici acuratetea celor scrise. DEci, ce valoare ar avea parerea unui ,,cititor al fizionomiei” care pe langa erorile de apreciere inerente ale acestei cvasi-abilitati (de a ,,citi fizionomii”), mai are si o tendinta de a gresi.

      • Erata – ,,contrazise de realitate”. Vezi – eu am grija sa corectez greselile de scriere. :))

  6. Este cea mai buna și inteligenta!

  7. Ar putea sa ne explice in ce fel este implicata in excluderea din magistratura a judecatoarei Nicoleta Lavinia Cotofana?

  8. Dn. General Dan voinea mi-a spus ca il cunoste de la Onesti, pe dn. Procuror Ghe. Stoica si i-am spus ca,in 1997 era Colonel la Procuratura Militara Bacau si stie cu cine putea fi skimbat Ceausescu ! ! Dn. Col. Ghe.Stoica,ma cunoste din 1988, de la Piatra Neamt dar,si la cabinetul unui medic neuropsihiatru din Timisoara { 1990 }, am constatat ca, psihologia este grea si pentru medici ! Ce spera sa-mi gaseasca dn. cpt. Grigore de la Comanesti ? la perkezitiile din ziua de 01 nov. 1985,cind era lt. maj. la Politia Tg. Ocna.Sing. Napa Fanel din Comanesti, a intreprins ceva pentru a nu primi raspuns de la MAI ? Prin TELEPATIE am fost dirijat sa ma adresez procuraturii generale dar,dn. Av. Danale de la Onesti, m-a bulversase cu setea de bani { La CFR sint multi patrioti inteligenti dar, nu se cunosc si nu colaboreaza ! } Olteanu Danut din Comanesti, fan CFR din 1956.

  9. Bate-ti campii cu acest articol la fel ca hasnaua 3. Iar voi, toti acesti postaci spalati pe tartacuta bagati bine in teasna. Mai devreme sau mai tarziu, DRAGNEA VA INTRA IN PUSCARIE. Trebuie sa te nasti tampit ca sa nu vezi unde se indreapta tara. Vai de capul vostru de oligofreni.

    • ,,Bate-ti” sau ,,bateti”…?? Eu bat, tu bati, el bate, noi batem , voi bateti… Ioiiii, da’ grea e gramatica asta pentru unii…

  10. Din păcate justiția romană își arată limitele. Nu intru in amănunte ca este buna jurista sau nu asta numai Dumnezeu o știe , însă îmi pun întrebarea fireasca de contribuabil care plătește taxe și impozite , de ce romanii trebuie sa suporte SALARIILE URIAȘE FATA DE ALTE CATEGORII DE INTELECTUALI CA IN FINAL EI SUNT PLĂTIȚI DIN B U G E T UNL. S T A T U L U I. Și mai este ceva cei care au greșit in completările de judecată SA DEA BANII PRIMIȚI ȘI CARE NU SUNT PUTINI. DOSR AȘA VOM AVEA O JUSTIȚIE MAI BUNA CA DREAPTA NICICÂND SE VEDE CA ESTE FĂCUTĂ FERFELITA DE ZONA POLITICULUI! SALARII LA JUMĂTATE ȘI MAGISTRAȚI CARE SUNT CU ADEVĂRAT INDEPENDENȚI ȘI NU JUSTIȚIE CU DEDICAȚIE ALTFEL ROMÂNIA NU VA AVEA NICIO ȘANSA ACUM ȘI IN VIITOR.VOM VORBI LA TV DESPRE JUSTIȚIE IN FIECARE ZI CU O EFICIENTĂ ZERO!!!!!!!!!!!!!!!!

  11. Am intrat la Facultatea de filosofie în anul 1964 și la Facultatea de drept în 1972, ambele din București, și declar sub jurământ că la înscriere nu mi s-a cerut nicio recomandare de la Partid. M-aș bucura dacă Ministerul Educației sau altă autoritate în materie ar preciza perioadele/anii în care înscrierea la aceste facultăți a fost condiționată de astfel de recomandări.

  12. ERATA – ,,Este bine ca vin aprecieri de acest gen chiar din partea unora care nu stiu sa scrie. :) E un indiciu ca si oamenii fara multa scoala pricep acuzele neargumentate.

    • Dadaffafa, mai ușor cu stropitul. Telefoanele mobile au o aplicație din fabricație care scriu ele înainte de a scrie tu personal. Doar atingi o tastă și gata scrie cuvântul de cele mai multe ori aiurea, care nu are nimic în legătură cu ideea ta sau modifica cuvântul când tastezi „trimite”. Așa că majoritatea textelor sunt agramate. Că sa anulezi această aplicație e o întreagă poveste, doar la specialist poate se rezolva. Singura soluție este să verifici și să rasverifici ceeace și scris și sa corectezi textul. Cum pe net se scrie in graba, cine mai sta sa se autoverifice. Atingi „trimite” multe cuvinte se schilodesc de către această aplicație de „cacao” și uite că ajunge insul care scrie și el o părere ca la „radio șanț” direct in gura dadaffafa lelor.

  13. Ca una care am trait anii ’80 ca studenta comentez ca pe avea vreme nu se intra la facultate pe naza de dpsat, ca astazi. In dosar nu existau date despre parinti, origine, familie. Confumdati cu anii ’50. Pe vremea lui Ceausescu eu am fost promovata sefa de servici si aveam 50 de subalterni fara sa fiu macar membra PCR penttu ca era foame de specialisti. Ce scrieti dvs. despre choaburi si dosare sunt pure prostii. Dosarele xontau doar intre anii ’45 si ’60. Dupa 1960 nu s-a mai tonut cont de ele.

  14. Fugi, că aveai pile! Sau erai pe șantier, acolo nu se mai ținea cont de carnetul roșu decat de la ing șef în sus. În întreprinderi sau instituții centrale nu puteai fi șef de birou și mai departe decât dacă erai membrache. Erau și excepții când aveai spate: PCR, Secu, miliție, director general, minister sau alte atracțiuni. Nu aveai din astea, atunci ieșeai la pensie ing sau economist principal. Unele femei tinere mai aveau și alte atuuri dar nu rezistau că era concurenta pe linia asta. Pila și telefonul primau in toate. Puteai sa fii genial, fara pile și telefon nu reuseai nici dacă erai membrache.

  15. Fără origine sanatoasa, până în partea doua a lui Ceaușescu, nu ajungeai nimic. Puteai sa fii toba de carte, dar dacă nu aveai spate erai la munca de jos. Munceai de îți săreau capacele că sa ii tii in spate pe boii nomenclaturii de partid. Și azi e la fel.

  16. In anii ‘7o la admitere nu mai conta dosarul dar la terminarea facultatii se putea intampla sa nu poti ocupa functia de judecator sau procuror daca aveai rude apropiate condamnate. Nu stiu care a fost situatia d-nei Boroi,oricum tatal dansei nu a fost condamnat penal ci sanctionat administrativ, dar ce parere aveti de fostul judecator Dejeu,ulterior ministru de interne pe vremea Conventiei Democratice, a carui frate a fost condamnat la moarte si executat pentru crima impotriva regimului(partizan in munti) popular,socialist sau cum se numea in anii’50 iar fratele si-a desfasurat bine merci activitatea de magistrat ?! Tatal D-nei Tarcea a ajuns, cam prin anii’80, din procuror ditamai judecator la Tribunalul Suprem iar mama procuror la Parchetul General .

Scrie un răspuns la Geo Renunță

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

STRTIME=1662721998