CURS VALUTAR
1 EUR = 4.873 RON DOWN | 1 USD = 4.0969 RON DOWN | 1 GBP = 5.4563 RON DOWN

Moment istoric: Ion Iliescu explica de ce am avut revolutie cu varsare de singe

2 comentarii / 2848 vizualizări / 11 decembrie 2019

Nu s-au stins încă ecourile bruștei reveniri în prim-plan a lui Ion Iliescu cu interviul pentru rușii de la TASS, că fostul președinte lovește din nou. De astă dată, el abordează frontal, cum nu a făcut-o niciodată, tematica revoluției din decembrie 1989 și explică, într-un material-fluviu de pe blogul propriu, de ce, la noi, căderea comunismului s-a făcut cu vărsare de sînge. Nu în ultimul rînd, fostul președinte avertizează că, la trei decenii de la revoluție, în România reapar semnele totalitarismului, precum golirea de sens a democrației, pierderea suveranității, marginalizarea instituțiilor fundamentale și falsificarea votului.

”De treizeci de ani auzim invariabil întrebarea: ”A fost, sau nu a fost, Revoluție?” Nu sunt multe definiții despre ce înseamnă o Revoluție. Și oricum în istoria umanității nu avem prea multe episoade revoluționare, care să genereze schimbări atât de profunde în politică, economie și societate. Până la urmă apelul la Revoluție, ca metodă de schimbare, este unul de ultimă instanță, atunci când toate celelelte metode de transformare eșuează. Revoluția este consecința cea mai gravă a eșecului puterii politice în exercițiu de a răspunde nevoilor și cerințelor societății” scrie Iliescu.

”Da, Revoluția Română a fost un moment de violență socială, care are explicațiile lui, despre care am vorbit nu o dată. Istoria nu a fost clementă cu România, și trebuie să spunem lucrurile acestea, dacă vrem să înțelegem de ce a trebuit să încheiem violent un capitol de istorie, cel al totalitarismelor românești, început, din păcate, tot violent, odată cu instaurarea dictaturii regale, în 1938, dictatură pregătită de multe și variate încălcări ale drepturilor și libertăților cetățenești, care au avut ecouri puternice în epocă. De fapt, întreaga perioadă interbelică a fost marcată de violență socială, dominată de sărăcie și de consecințele Marii Crize economice din perioada 1929-1933(…)

Revine permanent în discuție acest fapt, anume că noi am ieșit violent din comunism, că pentru a ne recâștiga libertatea a fost nevoie de jertfa unor oameni.

Da, ceea ce s-a întâmplat în jurul nostru, în anul 1989, a contrastat cu situația din țara noastră: toate țările foste comuniste au avut parte de o schimbare pașnică de sistem. De ce noi am fost excepția? Motivul este simplu, dar în același timp extrem de complicat, și el explică multe dintre evenimentele care au urmat prăbușirii ceaușismului. Este vorba despre lipsa unei alternative politice la regimul existent.(s.n.)

Nu pentru că n-ar fi avut cine s-o construiască, încercări au fost, și de natură politică, și de natură civică, și de natură sindicală.

Regimul totalitar ceaușist a avut o caracteristică: intoleranța extremă la diversitate, la orice însemna abatere de la dogmă, de la linia oficială. Intoleranță care a fost abil justificată, atât prin prezentarea celor care se îndoiau de dogmă, care încercau și altceva-atât dinspre dreapta ideologică, dar și dinspre stânga ideologică-drept dușmani ai ,,mărețelor realizări ale poporului român”, cât și ca un fel de coloană a cincea, la început a imperialismului american, apoi a Moscovei, spre sfârșitul epocii ceaușiste.

Faptele care au dus la căderea regimului ceaușist sunt cunoscute. Oricât ar căuta unii ”lovituri de stat”, ”conspirații” și ”intervenții străine”, adevărul este mult mai simplu, și îl știm toți: nu se mai putea, ne ajunsese tuturor cuțitul la os, după cea mai dură perioadă de austeritate din perioada postbelică, dintr-o țară europeană. Trebuie s-o spunem: decizia lui Ceaușescu, de a plăti datoriile externe într-un timp scurt a dus la reducerea drastică a consumului intern, la raționalizarea alimentelor, energiei, combustibililor, la mizeria din școli și spitale, la forțarea exporturilor, la reducerea investițiilor în momentul în care aparatul productiv, construit în anii 60 și 70, avea nevoie de modernizare, când trebuia introdus progresul tehnologic în diverse domenii.

Nu avea cum să se termine bine o astfel de perioadă de lipsuri, ce a dus la sărăcirea multor români, care abia gustaseră din fructele unei relative bunăstări” mai scrie fostul președinte.

Și tot el trage un serios semnal de alarmă:

”Revoluția Română a fost un mare moment de demnitate al poporului român. Și ne lasă o moștenire: democrația, care însă nu este un dat. Pentru ea trebuie luptat permanent. Pentru că știm ce înseamnă lipsa ei. Și nu putem accepta revenirea la totalitarism. La fel de periculos este procesul de golire de conținut a democrației, marginalizarea instituțiilor ei fundamentale, Parlamentul, în special, transformarea partidelor politice într-un soi de spectatori, menite doar să dea impresia de pluralism politic, și, ceea ce nu putem accepta, deposedarea poporului de suveranitatea sa, prin anularea, pe diverse căi, a votului său. Ne aflăm într-un moment critic în dezvoltarea regimului politic românesc. Și el nu are cum să nu se reflecte în plan economic și social”. (Bogdan Tiberiu Iacob)

FoloseSte contul de Facebook pentru a comenta

2 Comentarii

  1. Urasc revolutiile! Imi par o intoarcere in trecut, o frana in calea civilizatiei, un prilej de cocotare a mediocrilor, ori ticalosilor pe functii pe care nu le-ar obtine niciodata pe merit…mai mult sunt o rasturnare a valorilor o ddezgolire a instictelor primare si un prilej de inavutire fara rusine…Poate n-a fost o lovitura de stat, poate a fost doar ce-am vazut la TV, o insurectie, o incercare de restauratie, de revenirea stalinistilor sinistri la conducere…unii spun ca Iliescu a fost providential, nu atat prin prestatie, ci prin rolul pe care i l-ar fi atribuit putinii „treji” din zilele in care tara a fost condusa de o hunta armata, cand s-a declansat revansa Militaru$Brucan…atunci, se spune, l-ar fi adus pe Iliescu, cunoscut de la Europa Libera, un om cu biografia la vedere…numai bun de livrat derutatilor din pete…Eu chiar cred ca el isi imagineaza ca a fost revolutie, desi a avut dovada restauratiei si are cunostinta despre crimele huntei Militaru, mai mult, zilele trecute observa, lucid, pericolul in care e o tara cu tineri poftitori de dictatura, la fel cum a fost el in 1946, ca, oricat de bun simt ar avea si oricata cultura politica, a trait si a cultivat germenii rezist (chiar nu conteaza ce punct cardinal a profitat de asta, la fel ca acum)…

  2. Revolutiile sunt chestii complicate si intotdeauna cu implicatii obscure, iar a noastra nu face exceptie.
    Dar batranul comunist ne atrage atentia unui anume pericol pe care lumea azi nu prea il baga in seama.

Comenteaza

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *