Dacă informațiile prezentate de presa britanică sunt corecte, administrația Trump tocmai a luat o decizie fără precedent, aruncînd armata americană în lupta pentru combaterea propagandei progresisto-sorosiste care a făcut ravagii în administrațiile democrate și continuă să o facă în UE. Pentru asta, se va recurge la serviciile unui departament al Pentagon numit MISO, fost Operațiuni Psihologice (PSYOP). Semn că Trump chiar vede un pericol major în manevrele europene, care conduc la cenzură feroce în presă și pe rețelele sociale, inclusiv la influențări de alegeri prin martelarea candidaților incomozi ori chiar la anulări de alegeri, cazul României.

The Guardian relatează – și de cîteva zile informația nu a fost dezmințită! – că SUA a ordonat fiecărei ambasade și fiecărui consulat din întreaga lume să lanseze campanii coordonate împotriva propagandei străine și să susțină platforma X a lui Elon Musk ca fiind un instrument „inovator” pentru acest obiectiv.

Telegrama, semnată luni de secretarul de stat Marco Rubio și obținută de The Guardian, sugerează, de asemenea, ca ambasadele și consulatele să colaboreze cu MISO (Military Information Support Operations), unitatea de operațiuni psihologice a armatei americane pentru a aborda problema dezinformării pe scară largă. Aceasta stabilește un set amplu de instrucțiuni despre modul în care personalul ambasadelor ar trebui să riposteze împotriva a ceea ce descrie ca fiind eforturi străine coordonate de a submina interesele americane în străinătate.

Telegrama instruiește aceste ambasade și consulate să urmărească cinci obiective majore: contracararea mesajelor ostile, extinderea accesului la informații, expunerea comportamentului adversarilor, promovarea vocilor locale care susțin interesele americane și promovarea a ceea ce numește „spunerea poveștii Americii”. Ambasadelor li se cere să recruteze influenceri locali, academicieni și lideri comunitari din străinătate pentru a transmite mesaje de contra-propagandă, o abordare menită să facă narațiunile finanțate de americani să pară organice la nivel local, mai degrabă decît dirijate centralizat.

În mod special, telegrama solicită birourilor diplomatice să își coordoneze activitatea cu MISO (Operațiuni de Sprijin Informațional Militar), fostă PSYOP,( Operațiunile Psihologice ale Departamentului de Război) care face parte din Pentagon.

Încă din februarie se anunțase că Departamentul de Stat va finanța ONG-uri aliniate mișcării Maga în Europa pentru a disemina pozițiile politice ale Washingtonului și a combate amenințările la adresa libertății de exprimare acuzate de administrația Trump. În prealabil, Sarah Rogers, subsecretar de stat pentru diplomație și afaceri publice, s-a deplasat în Europa pentru a se întîlni cu think-tank-uri influente de dreapta și a discuta despre alocarea de bani pentru promovarea valorilor americane.

Ce este MISO?

În esență, MISO sunt acțiuni planificate pentru a transmite informații și indicatori selecționați către audiențe străine, cu scopul de a influența emoțiile, motivele, raționamentul obiectiv și, în ultimă instanță, comportamentul guvernelor, organizațiilor, grupurilor și indivizilor.

Spre deosebire de lupta convențională care vizează distrugerea capacităților fizice ale inamicului, MISO se concentrează pe „terenul uman”. Influențare, nu doar informare. Scopul nu este doar de a spune un adevăr, ci de a genera o reacție specifică, de exemplu, a convinge trupele inamice să dezerteze sau a cîștiga sprijinul populației civile locale. Prin excelență, aceste operațiuni sunt îndreptate strict către publicul din afara granițelor proprii.
Se folosesc mesaje radio, pliante, rețele sociale, platforme de știri sau interacțiuni directe față în față.

De ce s-a schimbat numele din PSYOP în MISO?
Schimbarea terminologiei, adoptată oficial de Pentagon în 2010, a fost determinată de conotația negativă a cuvîntului „psihologic”. Pur și simplu suna urît, amintea de ”Candidatul manciurian” și sugera manipulare sau „spălare de creier”, mai ales că folclorul amplificase exagerat capacitățile respective.

Termenul „MISO” sună mai tehnic și mai ușor de acceptat. Obiective tipice sunt reducerea voinței de luptă a adversarului, descurajarea intervenției unor terțe părți, promovarea legitimității propriilor acțiuni sau ale unui guvern aliat, controlul maselor în situații de criză sau dezastre naturale.

Din punct de vedere democratic, evaluarea corectitudinii acestei strategii nu e simplă.
Susținătorii MISO argumentează că aceste operațiuni sunt, de fapt, mai umane decît războiul convențional. Dacă un mesaj bine plasat convinge o unitate inamică să se predea fără luptă, sunt salvate vieți de ambele părți. Într-o lume plină de fake news, MISO pot fi folosite pentru a contracara propaganda regimurilor autoritare cu fapte și informații corecte. Ajută la reconstrucția unei țări prin educarea populației despre noile instituții democratice și ajutoarele umanitare disponibile.

Argumentele contra țin de lipsa transparenței, pentru că democrația se bazează pe adevăr și pe dreptul cetățeanului de a fi informat corect. Utilizarea „mesajelor gri” sau „negre” unde sursa este ascunsă sau falsă contrazice acest principiu. În plus, dacă un guvern se obișnuiește să „gestioneze percepția” în străinătate, tentația de a folosi aceleași tactici de control psihologic asupra opoziției interne sau a propriei populații devine o amenințare la adresa libertății.

Cel mai adesea se spune că MISO este un „rău necesar”. Într-un mediu global unde adversarii nedemocratici folosesc masiv dezinformarea, o democrație care refuză să comunice strategic s-ar putea găsi în dezavantaj.

Totuși, riscul rămîne: în încercarea de a proteja democrația prin manipulare, există pericolul de a altera însăși substanța adevărului pe care se sprijină acea democrație. Este, probabil, exact ce au făcut UE și administrațiile democrate în ultimii ani, prin influenceri plătiți gras de USAID si Fundația lui Soros, prin cumpărarea de presă la kilogram, prin folosirea unor intelectuali arghirofili, prin cenzură șamd.
Iar acum, Trump dă semne că recurge la soluția supremă: implicarea armatei americane în războiul dezinformării. (Bogdan Tiberiu Iacob)