Afirmații-șoc despre statul-paralel din România și despre originea metodelor sale sunt făcute într-un interviu de către politologul Alina Mungiu, la loc de cinste fiind faptul că legendarul spectacol televizat al cătușelor a fost impus de Bruxelles. Mungiu mai dezvăluie că și interceptările interminabile ale SRI – care au inclus și cam toți judecătorii importanți din România – au venit tot la indicațiile oficialilor europeni, care au prelucrat direct, totodată, și judecătorii Înaltei Curți. Și, mai ales, ea dezvăluie care a fost fenomenul care a dus la hegemonia unor figuri precum Coldea, Dumbravă și altor cîțiva tartori ai statului-paralel și, implicit, la aruncările selective în pușcării, inclusiv cu substrat politic.

Vorbind într-un interviu pentru QMagazine despre lupta anticorupție, Mungiu admite că a existat un scop al imaginii publice în cătușiada care cuprinsese România și că factorul extern a fost esențial.

„Anticorupția noastră a fost sprijinită de Bruxelles. A avut ca scop și să zăngăne niște cătușe, pentru că în România era o cultură a impunității foarte mare. Oricine era la putere putea să calce oamenii cu mașina. Un moment important a fost acela cînd am reușit să-l dăm jos pe generalul Gabriel Oprea, din cauză că gonea cu peste 100 km/h, noaptea, cu escortă la care nu avea dreptul. A murit un băiat nevinovat.
Se ajunsese, în 2009, ca două treimi din primarii reședințelor de județ și tot atît din șefii de Consilii Județene să fie anchetați de DNA. În realitate erau 100%. Trebuia să dai și exemplu, să sperii lumea, trebuia să dai și fenomenul corupției înapoi” spune Mungiu.

Tot ea face o dezvăluire extrem de gravă, însă, relatînd scene la care a fost martoră fără a preciza și cum a ajuns ea în poziția de a asista la respectivele scene:

”Unde am greșit? Judecătorii nu prea se îndemnau să condamne pe nimeni.

Am fost de față la scene în care judecătorii ziceau «Domnule, pe Adrian Năstase să-l dea lumea jos la alegeri, de ce să-l condamnăm noi? E o chestie politică, nu vrem să ne băgăm!»
Veneau cei de la Bruxelles, se întîlneau cu tot plenul Curții Supreme de Justiție, le spuneau «Gata, aveți legi noi, puneți-le în practică!». (??!!!!! s.n.)

Atunci, SRI s-a apucat să-i asculte pe toți, Curțile de Apel, Înalta Curte. Legea permitea să aibă mandate de siguranță națională, dar și mandate anticorupție. Normal ar fi fost să asculte pe mandat anticorupție pe cineva bănuit de corupție. Dar ei nu au interceptat doar în aceste rigori juridice, ci judecătorii de la toate Curțile, în ideea că acolo se aranjează procese, idee plauzibilă, dar nu trebuia făcut pe siguranță națională.
Acest fapt a dus puterea în mîna cîtorva oameni. S-a recreat statul supravegherii, în care știi de toate despre toți, în care fiecare are o vulnerabilitate, dar alegi să-i trimiți pe cîțiva la închisoare, care erau selectați în fiecare lună. Restul erau șantajați”.

”Au fost, însă, și procese politice” mai spune Mungiu.
”Spre exemplu, atunci cînd i s-a făcut proces lui Ponta că l-a pus pe Sebastian Ghiță să plătească o petrecere, o masă pentru Toni Blair. Asta era, evident, o prostie. Și au fost destule procese de hărțuială. Lui Markó Béla (fost președinte UDMR – n.r.) i s-a făcut un proces de mi se face rușine, că luase nu știu ce avans de la o editură din Ungaria. Era un vot important care trebuia să aibă loc în coaliția de la acea vreme și ce să vezi, Markó Béla, un om de o extremă onorabilitate, dintr-odată începe să fie anchetat de DNA. Au fost cîteva lucruri de felul acesta, foarte urîte.
Încă un caz este cel al primului președinte al Agenției Naționale de Integritate, Horia Georgescu. Numai în fosta Uniune Sovietică ai pe șeful unei agenții anticorupție care îl arestează pe șeful celeilalte agenții anticorupție.

Horia Georgescu îl investighează pe Iohannis, Iohannis cîștigă și apoi fostul șef al ANI este arestat. Eu nu îl apăr pe Horia Georgescu, nu auzisem de el niciodată, face parte din mulții oameni de încredere care sunt complet nuli, dar care sunt oamenii de încredere ai cuiva. Dar e totalmente anormal felul în care președintele ANI este umflat de DNA și ajunge la închisoare. Sau felul în care consilierul pe securitate al lui Klaus Iohannis este luat de DNA în săptămîna a treia după ce ajunge Iohannis la Cotroceni, după ce serviciile secrete îi spun Iui Iohannis: «Da, domnule, e în regulă!» Și apoi, într-o zi, vine Poliția și-l ia de vis-a-vis de biroul președintelui.

Astea sunt demonstrații de forță care i-au făcut, din păcate, pe președinți și pe cei din lumea politică să fie foarte respectuoși și să nu mai facă nimic din agenda noastră mare pe care ne-o promiteau cînd îi sprijineam în campania electorală” conchide politologul. (B.T.I.)