Nebunia legată de pandemie continuă. La Cotroceni, Klaus Iohannis a convocat o bucată extinsă de Guvern, căreia i-a dat indicații mai degrabă confuze decât prețioase. Dar s-a înșurubat și mai adânc în conducerea Executivului. Miniștrii se încaieră între ei pe tema pandemiei, exacerbând confuzia generală. Se iau din nou măsuri, unele raționale, altele iraționale, neînțelese și din ce în ce mai greu tolerate de populație. Iar sărbătorile pascale sunt puse din nou sub un mare semn de întrebare. Și, până la urmă, românii se întreabă de unde va veni lumina? De la Cotroceni? Exclus.
În numele pandemiei, Guvernul s-a luat la întrecere în materie de împrumuturi cu președintele Klaus Iohannis. După ce Cîțu a îndatorat până peste cap generația copiilor și nepoților noștri, astfel încât sub formă de dobânzi vom plăti anual miliarde de euro în beneficiul diferitelor bănci, iată că și Klaus Iohannis ne oferă un dar otrăvit. S-a bătut cu cărămida în piept până și-a rupt cămașa, informându-ne câți bani a obținut el în negocierile de la Bruxelles. Și, încet-încet, coada vulpii s-a scurtat. În urmă cu două zile, am aflat că primim 4 miliarde de euro de la Uniunea Europeană. Nu este un cadou făcut României. Este un dar. Pe care, dacă-l gustăm cu atenție, și asta vom face, vom simți pe pielea noastră că tocmai am mușcat din mărul otrăvit. Este un credit, nu este o pomană. Este un credit pentru care vom plăti dobândă. E adevărat, ceva mai mică decât „dobânda Cîțu”. Și pe care îl vom restitui, achitând anual o taxă mai mare de participare la marele concert UE. Practic, contribuția anuală a României se va dubla. Și va ajunge la câteva miliarde de euro. Ce va face cu acești bani, doar președintele Klaus Iohannis știe. Și probabil premierul său. Dar, până una alta, ne bubuie pandemia din nou.
La o lună după ce președintele Klaus Iohannis a anunțat că în România au fost vaccinate un milion de persoane, în fine a fost atinsă această cifră și chiar depășită cu circa 300.000. Nici această statistică însă nu este până la urmă corectă, dacă luăm în calcul – și asta trebuie să facem – conceptul de imunizare. O persoană nu este imunizată decât după a doua injecție. Nimeni nu are curajul, dintre oficialii statului român, să iasă și să ne spună câți cetățeni au fost de fapt imunizați. Probabil că cifra reală este undeva între 500.000 și 800.000 de persoane.
Cu un asemenea grad de imunizare este exclus să scăpăm cu fața curată, indiferent ce măsuri se vor lua din noul val al pandemiei, care lovește năprasnic România. Am avertizat de mai multe ori și o fac din nou. Făcând un calcul accesibil până și unui copil care a făcut în această perioadă școală prin telepatie și utilizând exclusiv datele oficiale, rezultă o medie a injecțiilor pe zi de 16.600. În acest ritm, până când vom vorbi de imunizarea promisă a zece milioane de români, va mai curge multă apă pe Dâmbovița. Se va întâmpla – dacă se va întâmpla și repet, dacă nu schimbăm ritmul – abia în a doua parte a anului următor. Până atunci, cine știe cu câte noi valuri de pandemie ne vom confrunta? Și, până atunci, cu certitudine președintele Klaus Iohannis va fi nevoit să-și mai arate de două ori bicepsul, repetând operația de vaccinare spre deliciul erotic al jurnalistei Denise Rifai. Și, odată cu el, vor trebui să se revaccineze toți cei din primul val. În frunte cu esențialii. Până atunci, poate vom reuși, cu chiu cu vai, să-i vaccinăm și pe vârstnici. Pe care până acum i-am cam ratat. Poate și pe profesori. Pentru ca pandemia să nu tropăie prin unitățile de învățământ. Poate că, la fel cum procedează autoritățile din Grecia, ne dă Dumnezeu minte și ne vom gândi că, mai important decât să-i vaccinăm pe securiști și pe alți reprezentanți ai instituțiilor de forță, așa-zișii „esențiali”, ar fi să-i vaccinăm pe oamenii care lucreză în industria ospitalității. Ca să putem naibii să dăm drumul la restaurante, la hoteuri, la pensiuni, la tot ceea ce înseamnă turism, fără să tremurăm de frica coronavirusului.
Aiureala este totală. Marile orașe intră în cod roșu și se închid. Cei mai mulți analiști dau vina pe schimbarea pentru a nu știu câta oară a sistemului de calcul. Eu dau vina pe statistică. Adică pe absența ei. Trebuia să avem în primăvara acestui an un recensământ. După 11 ani de la precendentul, care a fost ratat. S-a amânat pentru anul viitor. În absența unui recensământ, oficialii calculează locuitorii marilor orașe și ai Ilfovului după criterii văzduhiste. Și astfel Bucureștiul, statistic, într-o statistică strâmbă, ca și toate celelalte localități mari, are oficial o populație de patru-ori mai mică decât populația reală, luând desigur în calcul numărul de rezidenți și numărul de persoane care zilnic se vântură cu treabă sau fără treabă prin aceste mari localități. Iar numărul de îmbolnăviri raportat la aceste cifre false înroșește în mod aiuristic și incorect, cu efecte catastrofale, harta marilor orașe. Încetinind astfel activitățile economice. Blocând câștigurile. Subțiind aportul acestora la bugetul de venituri al statului.
Nu-i nimic. Klaus Iohannis merge senin mai departe, conducând cu înțelepciune Guvernul. Un Guvern care, de câte ori se închide în Palatul Victoria, se încaieră. Se sting luminile și, într-o beznă absolută, miniștri încep să cadă. Ultimul balamuc are loc cu Florin Cîțu, care-și trimite haita de hingheri la Ministerul Sănătății, pentru că Vlad Voiculescu a fost reclamat de „esențiali”, pe motiv că ar fi furnizat informații care ar fi doar apanajul lui Valeriu Gheorghiță.
Și vin inevitabil sfintele Sărbători Pascale. De care autoritățile statului promit să nu se atingă. Pentru a nu intra din nou în conflict cu milioanele de enoriași. Și cu biserica autocefală. Dar cum să nu se atingă, în condițiile în care cetățenii trebuie să stea în vizuină începând de la ora 22.00? La ce minune se așteaptă Klaus Iohannis? Să coboare lumina Domnului mai devreme? Este aceeași sminteală, care caracterizează și ultima decizie, cea de a închide restaurantele la orele 22.00. Și de a interzice circulația cetățenilor tot de la orele 22.00. Păi cum așa? Ce vor face consumatorii? Se vor teleporta, pentru a ajunge la timp acasă? Sau vor pleca din restaurante cu o oră mai devreme? Păi, dacă vor pleca cu o oră mai devreme, înseamnă că restaurantele în realitate nu vor putea funcționa decât până la orele 21.00. Și pe ele, câte au mai rămas, va scrie faliment.
Și tot faliment cred eu că va scrie și pe clădirea Guvernului României. Cu laser sau fără laser. Sau poate greșesc. Poate că faliment va scrie pe Palatul Cotroceni. De unde ne vine lumina. Lumina neagră. (Sorin Roșca Stănescu)