Cine este, în definitiv, Mihai Răzvan Ungureanu? Oficial, îl putem identifica drept consilier prezidențial, în noua administraţie. Un personaj cu bune conexiuni în plan extern, pe care, probabil, Klaus Iohannis l-a adus în echipă, tocmai, din acest motiv. Dar răspunsul la întrebarea cine este, de fapt, Mihai Răzvan Ungureanu, merită toți banii. Pentru că, numai astfel, vom afla dacă Klaus Iohannis a comis sau nu prima eroare majoră în calitate de preşedinte al României.
Așadar, înainte de a trage vreo concluzie, societatea românească ar trebui să știe dacă Mihai Răzvan Ungureanu a fost recrutat sau nu, sub administrația Emil Constantinescu, ca ofițer acoperit al Serviciului de Informații Externe? Și dacă da, e important de aflat dacă misiunile pe care le-a îndeplinit pe lângă, să spunem, pe la Hornbach, aduc sau nu atingere, în măsura în care detaliile devin publice, Parteneriatelor Euro-Atlantice ale României? Dacă răspunsurile la întrebările de mai sus vor fi mulțumitoare, va trebui, în continuare, să aflăm dacă Mihai Răzvan Ungureanu a funcționat sau nu ca ofițer acoperit – încălcându-se, Doamne ferește, legile acestui stat – cât timp a fost ministru de Externe al României? Și, chiar mai târziu, când a ajuns director SIE este de văzut dacă, nu cumva, Mihai Răzvan Ungureanu și-a dat singur soldă și ca ofițer acoperit. În fine, o fi renunțat la acest stătut atunci când a sărit din lac în put, cu ajutorul lui Traian Băsescu, și a devenit, din șef al spionajului românesc, prim-ministru al unui guvern PDL?
Răspunsul la întrebările de mai sus este necesar, dar el poate fi cel mult spectaculos. Dezbaterea este însă necesară. Și sănătoasă pentru o societate care dorește să se vindece. Este normal ca un ofițer acoperit să ocupe, contrar legii, funcții administrative și politice? Există însă și întrebări mai dureroase, la care răspunsurile pot tăia precum lama bisturiului.
Cum ar fi, de pildă, dacă este real sau nu că Mihai Răzvan Ungureanu, în calitate de director SIE, deci obligat prin statut și prin lege să protejeze interesele naționale, a colaborat cu interpuși, cu OMV Petrom, adjudecându-și lunar, în mod direct sau indirect, un venit substanțial. Și acum urmează și întrebarea cheie. A trădat sau nu Mihai Răzvan Ungureanu interesele statului român în folosul Ungariei, în afacerea Gojdu?
Eu le cer tuturor celor care citesc aceste rânduri să ia foarte în serios întrebările de mai sus. Și le cer autoritățile statului, până la cea mai înaltă autoritate, să afle care este răspunsul corect. Iar dacă răspunsul corect este cel pe care eu îl presupun, atunci trebuie asumată greșeala desemnării Mihai Răzvan Ungureanu, ca rezultat al unei conjuncturi politice, în funcția de consilier prezidențial.
Orice greșeală, oricât de mare, poate fi reparată. Cu singura condiție de a fi recunoscută și asumată. (Sorin Rosca Stanescu)