”Trecutul fascist și comunist al României îi bîntuie politica”, este de părere ziarul american The New York Times într-o analiză amplă publicată azi, în centrul căreia se află victoria lui Călin Georgescu în primul tur al prezidențialelor, anulat ulterior. ”Creșterea unui politician ultranaționalist arată cît de mulți oameni ar prefera să uite trecutul fascist al țării, spun experții” mai scrie NYT.

”Spre deosebire de alți naționaliști proeminenți și adesea gălăgioși din România, Georgescu, un fost agronom poliglot, s-a prezentat ca un purtător de cuvînt sobru al oamenilor obișnuiți, înrădăcinat în pămînt și în valorile Bisericii Ortodoxe. „Georgescu nu este un politician gălăgios și vulgar, ci chiar poate convinge oamenii”, a declarat Oliver Jens Schmitt, profesor de istorie la Universitatea din Viena. Schmitt este, de asemenea, autorul unei biografii a lui Corneliu Zelea Codreanu, fondatorul Mișcării Legionare antisemite din România în anii 1930 și al aripii sale paramilitare, Garda de Fier. Georgescu, a spus Schmitt, „este un indicator al măsurii în care propaganda legionară a pătruns încet în mainstream-ul românesc”. Georgescu, vorbind recent la Televiziunea Română, a respins ca „false” informațiile potrivit cărora ar susține cauza legionară. Dar declarațiile anterioare ale lui Georgescu, dezgropate de mass-media românești după victoria sa șocantă din primul tur, arată că el laudă Mișcarea Legionară și imită discursurile lui Ion Antonescu, liderul fascist al României din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Celebrarea publică a Mișcării Legionare este interzisă. O serie de legi și decrete de la începutul anilor 2000 au făcut ilegală onorarea criminalilor de război condamnați sau promovarea urii împotriva minorităților. Predarea Holocaustului este obligatorie în școlile de stat de anul trecut, dar acest lucru nu a împiedicat cîteva zeci de naționaliști extremiști să se adune pe 30 noiembrie într-o pădure de lîngă București pentru a comemora aniversarea morții din 1938 a fondatorului mișcării, Codreanu. Unul dintre cei prezenți, un student universitar în vîrstă de 20 de ani care și-a dat doar prenumele, Alexandru, a declarat că s-a despărțit de iubita sa de cînd aceasta a participat la un protest antifascist. „De ce este rău să fii numit nazist?”, s-a întrebat el. Săptămîna trecută, procurorii au deschis o anchetă penală cu privire la comemorarea din pădure.

Georgescu, ultranaționalistul care candidează la președinție, a stat departe de astfel de evenimente. Dar și-a exprimat admirația pentru Codreanu, descriind în 2020 mișcarea sa legionară drept „cea mai puternică esență și expresie a sănătății și liberului arbitru al poporului român”. Mai mulți dintre cei mai celebri scriitori din ceea ce este considerată epoca de aur a literaturii române între cele două mari războaie ale secolului trecut, printre care Emil Cioran și Mircea Eliade, au fost cîndva fasciști entuziaști. „Nu-i poți anula. Ei sunt prea importanți. Dacă îi anulăm pe toți fasciștii, vom rămîne cu Nadia Comăneci”, gimnasta, „și cu Dracula”, a spus Liviu Ornea, scriitor evreu și profesor de matematică la Universitatea din București. În octombrie, Alexandru Florian, directorul Institutului pentru studierea Holocaustului, s-a simțit încurajat cînd un tribunal a ordonat guvernului Bucureștiului să schimbe numele străzii care îl onorează pe filosoful legionar Mircea Vulcănescu, ca răspuns la un proces intentat de institutul său. Apoi, după ce Georgescu a cîștigat turul inaugural al alegerilor prezidențiale, Primăria a anunțat în această lună că va face apel, în speranța de a păstra numele fascistului” mai scrie NYT. (Traducere și adaptare B.T.I.)