Am urmărit cu atenție dezbaterile prezidențiale desfășurate până în prezent. Cu toate accidentele de pe parcurs și deficiențele de organizare, a devenit cât se poate de vizibil și pentru mine, ca de altfel și pentru alți analiști că cel mai ridicat punctaj îl obține Crin Antonescu. Urmat de Elena Lasconi. Aceasta însă, contând prea puțin în logica pe care urmează să o dezvolt. Se profilează în ceea ce-l privește pe candidatul coaliției aflată la putere alcătuită din trei partide și jumătate, o mare capcană de natură electorală. În cele ce urmează, explic în ce constă ea.
În prealabil însă, fiind că am amintit-o pe Elena Lasconi, nu pot să nu remarc modul inteligent și pragmatic în care aceasta se poziționează. Liderul unui partid a cărui conducere nu o mai susține atacă literalmente și în mod consecvent „sistemul”, din care Uniunea Salvați România a făcut cu brio parte. Timp de mai multe guvernări. Lasconi încearcă din răsputeri să se profileze drept un lider plasat împotriva „sistemului”. Această pozițonare îi poate aduce voturi suplimentare chiar în condițiile în care conducerea propriului partid a trădat-o în favoarea lui Nicușor Dan. Iar acum închid paranteza.
Modul în care decurg dezbaterile prezidențiale organizate așa cum au fost ele organizate până în prezent de cele trei televiziuni, în ordine cronologică, Antena 3, Digi24 și TVR spunea că îl dau câștigător, în condițiile absenței lui George Simion, pe Crin Antonescu. Cu câteva excepții, mă refer la momentele în care adversarii săi, în special Nicușor Dan îl acuză fără a prezenta dovezile necesare de săvârșire a unor ilegalități, iar reacția lui este de tip mai degrabă nervos decât cerebral, pledoaria lui Crin Antonescu pentru alegerea sa ca președinte este mai convingătoare în comparație cu ceilalți candidați. Pe de altă parte, se observă cu ochiul liber, chiar fără o analiză aprofundată că acesta este susținut din ce în ce mai mult de PSD și din ce în ce mai anemic de PNL și UDMR, partide ai căror reprezentanți, chiar dacă se află în sală, se manifestă anemic, mai degrabă formal. Pe de altă parte se știe din informațiile oficiale difuzate până în prezent de Autoritatea Electorală că sumele de bani investite în campania lui Crin Antonescu sunt consistente din direcția PSD și rușinos de inconsistente din direcția PNL. Ori opinia publică este conștientă de faptul că domnul Crin Antonescu a condus Partidul Național Liberal, a fost înscris în acest partid timp de 30 de ani iar politica pe care a promovat-o a fost întotdeauna de tip liberal și niciodată având la bază doctrina socialistă. Nici măcar în perioada USL, a Uniunii Social Liberale, pe care a editifcat-o împreună cu Victor Ponta, Crin Antonescu nu a promovat politici de stânga ci întotdeauna politici conforme doctrinei liberale. Ceea ce vedem acum însă este un fel de fractură de imagine. Deși în percepția publică, Crin Antonescu este liberal, în toată această campanie prezidențială enunțurile sale se apropie foarte mult de doctrinele PSD și la fel se întâmplă și cu asigurările sale insistente cum că odată ajuns președinte nu-și propune să-l înlăture de la Palatul Victoria pe Marcel Ciolacu și cu atât mai puțin să diminueze în vreun fel ponderea pe care PSD o deține într-o coaliție care, după cum susține candidatul prezidențial, este singura de natură să asigure în viitor stabilitatea politică economică și strategică a României. Asistăm așadar la un dublu fenomen. Pe de-o parte, organizațiile PNL din teritoriu, în special cele din Ardeal, îl susțin doar formal din punct de vedere financiar pe Crin Antonescu și nu par deloc entuziasmate de perspectiva ca acesta să ajungă la Cotroceni în calitate de președinte, întrucât îl percep mai degrabă drept exponent al social-democraților, iar pe de altă parte, acesta, aflat în corzi, se vede cosntrâns să ofere din ce în ce mai multe semnale electoratului social-democrat și tot mai puține semnale electoratului liberal.
Acest tip de percepție, mai ales dacă va continua și în al doilea tur de scrutin, unde probabil Crin Antonescu se va confrunta cu George Simion, îi poate deveni fatal liberalului travestit în socialist.