Sebastian Vladescu, in calitatea sa de ministru al Finantelor in Guvernul Boc, si nu numai el, anunta intentia ferma a Executivului de a impozita, intr-o maniera dramatica, terenurile agricole. Daca se va intampla acest lucru, in mod inevitabil se va ajunge la o nationalizare salbatica. Dar si la o exploatare salbatica a taranului roman. In cele ce urmeaza, nu fac decat sa demonstrez afirmatiile de mai sus.

Care este situatia, in acest moment, din perspectiva loturilor agricole? Dupa decembrie 1989, treptat, taranilor le-au fost restituite, in mod partial, proprietatile confiscate de regimul comunist. De cele mai multe ori, nu pe locul fostelor amplasamente. Fostele lor terenuri agricole devenisera, intre timp, loturi detinute de CAP-uri ori de IAS-uri. In unele situatii, de-a lungul timpului, ele s-au transformat in terenuri destinate constructiilor. Atunci cand taranilor le-au fost “restituite” terenurile confiscate de regimul comunist, ei au primit, de cele mai multe ori, pamant amplasat la o distanta apreciabila de casa si, deseori, in zone improprii pentru agricultura. Punand in ecuatie aceasta realitate cu absenta cvasitotala a infrastructurii in agricultura, este de inteles de ce taranilor le-a fost greu, adesea cu neputinta, sa le cultive. O treime din Romania a devenit astfel parloaga. Acest lucru nu s-ar fi intamplat daca taranilor le-ar fi fost restituite, asa cum este normal, exact terenurile care le-au fost confiscate de regimul comunist si daca guvernele care s-au succedat, din decembrie 1989, ar fi avut o politica rationala in domeniul agriculturii, incepand cu mentinerea si dezvoltarea infrastructurii mostenite. Cum sa lucrezi pamantul si cum sa-ti valorifici produsele in absenta irigatiilor, a drumurilor, a mijloacelor auto, a sistemelor de fertilizare si a unei infrastructuri de natura sa preia, spre valorificare, productia? Cine plateste, astazi, oalele sparte?

Taranul este cel chemat sa plateasca tampeniile guvernantilor. In realitate, prea putini dintre taranii romani au primit vreun ban de la stat ori de la Uniunea Europeana in sprijinul activitatii lor de agricultori. Mai degraba putem spune ca taranii nu au primit nimic. Acum urmeaza apocalipsa.

Apocalipsa este impozitarea terenului agricol. Cea intentionata de Guvernul Boc. Consecinta imediata va fi ca taranii nu vor avea cum sa plateasca impozitul. Si nici nu vor avea cum, peste noapte, sa tina loc de infrastructura pentru a-si valorifica, la potentialul maxim, terenul devenit parloaga. Neputand plati impozitul, ANAF il va confisca. Si il va vinde pe pret de nimic celor care dispun de fondurile necesare.

Atentie! La sfarsitul secolului XIX si inceputul secolului XX, in urma unor practici asemanatoare, taranul roman avea o situatie mai proasta decat sclavii. Munca lui era atat de salbatic exploatata incat, din valoarea ei, taranului roman nu-i revenea decat 1 la suta. Guvernul Boc ii intoarce pe tarani in Evul Mediu. Intr-un Ev Mediu sangeros. Vorbim de 40 la suta din populatia Romaniei. (Sorin Rosca Stanescu – www.sroscas.ro)