Un strain care ar parcurge cartea Romania penala a lui Valer Marian ar crede ca e una de pura fantezie, caci faradelegile descrise aici sunt prea multe si fascinant de ingenioase. Un roman care citeste cartea ramane stupefiat sau isi confirma sau completeaza lucruri deja stiute. Iata, deci, pe langa Romania revolutionara, Romania pitoreasca, Romania Mare, Romania socialista, eterna si fascinanta Romanie etc. etc., o alta ipostaza, cea mai sordida dintr-o asemenea enumerare : Romania penala.

O impresionanta galerie de puternici ai zilei, care nesocotesc sau incalca in modul cel mai inventiv, mai viclean sau mai brutal legea, dar inainte de lege, sfideaza elementarul bun simt. Acestea sunt personajele care misuna in cele 300 de pagini ale cartii scoasa la Editura Compania de « senatorul, fost procuror » (cum insusi se prezinta) Valer Marian, prezenta singulara in viata publica româneasca. In paginile extrem de incitante si intens controversate ale acestui volum sunt reunite « declaratii politice si de presa, interpelari si scrisori deschise », adica nu dezvaluiri exclusive, nu surprize de ultima ora, ci fapte la indemâna oricui, dar care, laolalta, se constituie in masa critica. Demersul justitiar al lui Valer Marian, nu este insa cel specific nici procurorului, nici senatorului, nici liderului de partid, de altfel mereu cu legea in mâna, care a fost/este autorul acestei carti sui generis. Este acest personaj un idealist (dar totusi procuror) hotarât sa curme cu orice pret nedreptatile, un luptator temerar si de unul singur, un neadaptat la firava noastra democratie emergenta (fosta originala), un cavaler al adevarului si dreptatii, un protestatar excentric, un Don Quijotte fara sanse, nici el, de reusita, un vesnic revoltat/indignat de genul celor care, singuri sau in grupuri, incep sa se inmulteasca in marile spatii publice ale lumii de la Wall Street in Piata Rosie si din Piata Al Tahrir la Tien Anmen ? Raspunsul e cel previzibil : are date esentiale din toate acestea, la care se mai adauga, intre altele, si o indârjire (sau « motivatie » cum se zice mai nou) iesita din comun.

Din texte facute publice la vremea lor si, oricum, accesibile oricui, alcatuitorii cartii compun o adevarata epopee, o Coruptiada, cu personaje si situatii dintre cele mai felurite, iar fiecare secventa e mai penibila, mai revoltatoare, mai deprimanta decât alta. (citește mai mult aici)