CURS VALUTAR

O intrebare-cheie: de ce a participat procurorul Kovesi la chefuri ”in cadru institutional”?

3 comentarii / 2093 vizualizări / 17 februarie 2019

”Nu am avut întâlniri în afara unui cadru instituţional. Am participat la evenimente organizate de instituţii ale statului la care am fost invitată de conducători ai acelor instituţii. Dacă există poze sunt de la acele evenimente ale instituţiilor unde eu am participat. Nu am vorbit niciodată cu Sebastian Ghiţă nici la telefon, nici prin e-mail, nici nu am folosit e-mailul cucuveaua sau mai ştiu eu ce alte mailuri vehiculate în spaţiul public. Sigur pot să apară poze de la aceste evenimente sau pot să apară poze false, aşa cum au apărut şi înregistrări false. Nu am discutat cu nimeni despre dosare penale în afara cadrului instituţional. Nu am discutat niciodată cu Sebastian Ghiţă despre această extrădare”.

Declarațiile îi aparțin magistratului Laura Kovesi, la ieşirea de la Parchetul General, unde a fost audiată pentru corupție și ar trebui, în viziunea ei, să constituie răspunsul la acuzațiile privind chefurile în anturaj cam neprincipial la care a luat adesea parte.
Și mai spunea Kovesi, să amintim, în noiembrie 2014, într-un interviu, despre relațiile ei cu politicienii: ”Interactionez cu ei doar institutional, in virtutea atributiilor de serviciu. Nu in timpul liber. Este o incompatibilitate cu statutul de magistrat”.

În esență, fosta șefă a DNA vrea acum să transmită public ideea că, atît timp cît petrecerile erau organizate de instituții ale statului și participau șefi ai acestora, politicieni ori ba, totul era ok. Distracție ”în incintă”, cum s-ar spune.

Numai că apărarea ei e distrusă de Codul etic al magistraților, care are prevederi foarte precise legate de asemenea situații.
Să reamintăm ce spune articolul 4 al Codului etic, aprobat de CSM în 2005:
”Articolul 4 – (1) În îndeplinirea atribuțiilor de serviciu judecătorii și procurorii nu trebuie să fie influențați de doctrine politice.
(2) Judecătorii și procurorii nu pot milita pentru aderarea altor persoane la o formațiune politică, nu pot participa la colectarea fondurilor pentru formațiunile politice și nu pot permite folosirea prestigiului sau a imaginii lor în astfel de scopuri.
(3) Judecătorii și procurorii nu pot să acorde nici un fel de sprijin unui candidat la o funcție publică cu caracter politic”.

Și iată și interpretarea acestui articol, conform „Ghidului practic de etică profesională pentru judecători şi procurori”, elaborat pentru ONU de către un colectiv format din profesorul de etică Ion Copoeru și judecătorii olandezi și norvegieni Bert Maan, Iver Huitfeldt și Tron Gundersen, o interpretare despre care am mai avut ocazia să scriem:

”Magistratul trebuie să țină întotdeauna cont de modul în care acțiunile sale sunt percepute de către publicul larg. Dacă analizăm dimensiunea etică a acestui articol, concluzia care se impune este că magistratul trebuie să se abțină de la orice activități care ar putea afecta imaginea de imparțialitate și independență a justiției.
Cum se aplică acest articol
Magistratul trebuie să acorde atenție sporită situațiilor de tipul următor:
• întâlniri regulate (socializare) cu politicieni;
• legături de prietenie / relații apropiate cu politicieni;
• participarea la diverse evenimente (lansări de cărți din domeniul juridic / nunți / botezuri / petreceri) organizate de politicieni sau la care sunt prezenţi politicieni;
• în cazul deținerii unor funcții administrative de orice natură (detaşare la Ministerul Justiţiei, la alte ministere ori instituţii altele decât sistemul judiciar), magistratul trebuie să fie întotdeauna conștient că independenţa sa poate fi afectată;
Exprimarea unor convingeri politice sau religioase de către magistrați poate afecta imaginea sistemului judiciar ca fiind independent și imparțial. Această limitare are în vedere și participarea la demonstrații publice care, prin asocierea judecătorului sau procurorului cu anumite vederi sau obiective politice, poate crea ulterior o percepție a acestuia ca având o atitudine părtinitoare, diminuând astfel autoritatea sa ca magistrat.
Având în vedere că justiția este a treia putere în stat (pe lângă puterea legislativă și cea executivă), reprezentând puterea care asigură în situații concrete echilibrul corect între diverse interese, și ținând cont de principiul supremației legii (guvernul este supus propriilor sale reguli), este preferabil ca magistrații să păstreze distanța față de politică pentru a nu fi compromiși pe plan profesional(…)
Se poate întâmpla ca magistratul să primească invitații la petreceri, întâlniri, evenimente sociale sau sportive. În astfel de situații, magistratul trebuie să își pună următoarea întrebare: de ce sunt invitat? Sunt invitat pentru că dețin funcția de judecător / procuror sau pentru că cel care a lansat invitația este un prieten apropiat (din anii de școală, de exemplu)? Răspunsul la această întrebare determină atitudinea pe care trebuie să o adopte magistratul”.

Cu alte cuvinte, în conduita unui magistrat nu se ține cont de caracterul instituțional ori nu al unei reuniuni la care el participă; crucial este motivul real al prezenței lui acolo. Laura Kovesi putea fi invitată, spre exemplu, la o recepție organizată ”institituțional” de Camera Deputaților, al cărei președinte e trimis în judecată de către DNA, prilej pentru acesta să negocieze oarece chestii neprincipiale, la o șampanie și un pișcot.
În concluzie, faptul că petrecerile cu Ghiță, Maior sau Opreau, bunăoară, erau prilejuite de evenimente precum aniversarea SRI prin vile de protocol ale serviciului nu schimbă deloc acuzațiile de socializare nefirească, aproape am spune dimpotrivă. (Bogdan Tiberiu Iacob)

foto: luju.ro

FoloseSte contul de Facebook pentru a comenta

3 Comentarii

  1. „Nasa”

  2. Chiar nu se intelege ca magistrat este doar judecatorul? Procurorii sint functionari angajati ai statului si subordonati ierarhic Ministrului justitiei si procurorului sef. Unde au facut astia faciultatile de drept?Nu li s-a explicat care este ordinea in societate si relatiile judecator ,procuror,avocat? Si noi am vrea sa fim laureati Nobel dar,……..

  3. Poate culegea informatii, de fapt era „in interes de serviciu”(servicii)… Cheful e cadrul ideal de spionat „penalii”.

Comenteaza

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *