CURS VALUTAR
1 EUR = 4.9691 RON DOWN | 1 USD = 4.5463 RON DOWN | 1 GBP = 5.8319 RON DOWN

O întrebare legitimă: și dacă administrația Trump nu va recunoaște prezidențialele din România?

1 comentariu / 3357 vizualizări / 22 decembrie 2024

Elon Musk, marele susținător al lui Donald Trump, se declară șocat de anularea alegerilor din România și se întreabă pe X dacă judecătorii CCR nu s-au purtat cumva ca niște dictatori. Întors de la Mar A Lago, unde s-a văzut cu Donald Trump și cu Elon Musk, fostul premier Victor Ponta spune că niciunul dintre marii apropiați ai lui Trump nu scrie de capul lui acest gen de mesaje, toate fiind în asentimentul noului președinte. Chiar și fără poziția lui Musk, se pune întrebarea la modul cel mai serios dacă anularea alegerilor, repetarea lor anul viitor, după instalarea lui Trump la Casa Albă, ca și o eventuală eliminare din cursă a trumpistului Călin Georgescu nu ar putea avea drept rezultat refuzul administrației SUA de a recunoaște legitimitatea noilor alegeri?

Nu de alta, dar pentru Statele Unite nu e ceva neobișnuit să refuze să recunoască rezultatele alegerilor din alte țări și au făcut-o în mai multe situații, în special atunci cînd au considerat că procesul electoral nu a fost liber și corect sau cînd rezultatele au fost contestate pe motive de fraudă, intimidare, sau încălcări ale drepturilor omului. Iată cîteva exemple notabile din istoria recentă:

Alegerile din Belarus (2020)
Context: Alegerile prezidențiale din Belarus din 2020 au fost marcate de acuzații masive de fraudă electorală în favoarea președintelui Alexander Lukașenko.
Reacția SUA: Statele Unite au refuzat să recunoască rezultatele alegerilor și au impus sancțiuni oficialilor belaruși implicați în fraude și reprimarea protestelor.

Alegerile din Venezuela (2018)
Context: Președintele Nicolás Maduro a fost reales într-un proces electoral considerat nedemocratic și lipsit de transparență, cu participarea redusă a opoziției.
Reacția SUA: Statele Unite au refuzat să recunoască rezultatele alegerilor și l-au susținut pe liderul opoziției, Juan Guaidó, ca președinte interimar.

Alegerile din Ucraina (2004) – Revoluția Portocalie
Context: Alegerile prezidențiale din 2004 au fost grav afectate de fraude electorale și manipulări. Inițial, Viktor Ianukovici a fost declarat cîștigător.
Reacția SUA: Statele Unite au susținut protestele și apelul la alegeri repetate, care au dus la victoria lui Viktor Iușcenko într-un proces mai transparent.

Alegerile din Zimbabwe (2008)
Context: Alegerile prezidențiale au fost marcate de violențe și intimidări masive împotriva opoziției, sub regimul lui Robert Mugabe.
Reacția SUA: Statele Unite au refuzat să recunoască rezultatele alegerilor și au cerut sancțiuni internaționale împotriva liderilor responsabili.

Alegerile din Abhazia (2009)
UE și Statele Unite nu au recunoscut legalitatea alegerilor prezidențiale din Abhazia, regiune separatistă din Georgia. Suedia, în numele Uniunii Europene, a precizat că toate cele 27 de ţări membre sprijină integritatea teritorială a Georgiei, argument invocat şi de Statele Unite. Scrutinul a fost cîştigat de liderul regiunii separatiste Bagapș şi salutat de Rusia.

Alegerile din Nicaragua (2021)
Context: Daniel Ortega a cîștigat un al patrulea mandat consecutiv într-un proces electoral caracterizat de arestări ale liderilor opoziției și suprimarea presei libere.
Reacția SUA: Statele Unite au declarat alegerile o „farsă” și au impus sancțiuni împotriva guvernului Ortega.

Motivații principale ale Statelor Unite pentru nerecunoașterea alegerilor:
1. Fraude evidente: Dovezi clare de manipulare a voturilor sau de alterare a rezultatelor.
2. Lipsa competiției: Excluderea sau intimidarea candidaților opoziției.
3. Încălcări ale drepturilor omului: Reprimarea violentă a protestelor sau suprimarea libertății de exprimare.
4. Geopolitică: Interese strategice sau susținerea principiilor democratice globale.

Cum spuneam, alegerile din România, care au șocat tot mapamondul, în care un candidat a fost eliminat abuziv și în care votul a milioane de români a fost anulat și apoi întrerupt chiar ÎN TIMPUL PROCESULUI ELECTORAL, s-ar putea încadra lesne în criteriile pentru care, de regulă, Departamentul de Stat nu recunoaște anumite alegeri.

Ce am face în această situație: am repeta alegerile pe baze sănătoase, democratice, sau sfidăm partenerul strategic? (Bogdan Tiberiu Iacob)

FoloseSte contul de Facebook pentru a comenta

Un comentariu

Nu sunt permise comentariile.

STRTIME=1662721998