CURS VALUTAR
1 EUR = 0 RON DOWN | 1 USD = 0 RON DOWN | 1 GBP = 0 RON DOWN

O intrebare mai mult decit indreptatita: urmeaza arestari in presa?

0 comentarii / 1566 vizualizări / 11 februarie 2011

După arestările de la vămi am putea asista, nu peste mult timp, la arestări din rîndul jurnaliștilor. Informația din titlu poate fi considerată o speculație, dar, la fel de bine, poate trece drept un rezultat logic al unor afirmații cu tîlc făcute azi de Traian Băsescu la Radio România Actualități, din care nu lipsește substratul exploziv, după cum veți vedea mai jos.

Mai întîi, vom lămuri, pe scurt, o afirmație a lui Băsescu din interviu care a provocat oarece agitație, respectiv rolul agenților acoperiți în operațiunile de la vămi. Deși mai toată lumea s-a gîndit, automat, la SRI, o spunem în clar că agenții în cauză nu pot fi decît polițiști sub acoperire. În luna iunie 2010, după celebra ședință a CSAT în care s-au decis măsuri ferme contra corupției, guvernul Boc a modificat spectaculos, prin ordonanța de urgență nr.54, Legea 39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate. Mai precis, ordonanța a introdus un articol nou în legea, care stipulează că între activitățile asimilate crimei organizate se numără și evaziunea fiscală precum și alte activități prevăzute de Codul Vamal.

Prin această modificare, combaterea evaziunii fiscale a primit undă verde să folosească ofițeri acoperiți, conform legii 39, să pună microfoane, să fileze etc și despre asta vorbește Băsescu atunci cînd spune, în interviu, că ”S-a extins aria de activităţi în care poţi să utilizezi ofiţeri acoperiţi”. Aceeași lege spune clar, însă, că agenții acoperiți nu pot fi, în asemenea cazuri, decît polițiști (ceea ce include și DGIPI), deci fără SRI, SIE și alte servicii. Dacă se va descoperi că în anchetă au fost utilizați agenți ai altor servicii vom asista la o încălcare flagrantă a legii; deocmdată nu există asemenea indicii, astfel că Băsescu e perfect acoperit de prevederile legislației.

Situația se complică, însă, în ceea ce privește alte afirmații ale președintelui, și încă foarte serios. Mai precis, în același interviu, Băsescu spune că în ședința CSAT din iunie anul trecut, în care s-a discutat problema corupției din România, s-au stabilit nouă direcții de acțiune, dintre care, grație scandalului vămilor, se cunosc acum doar două, respectiv împotriva contrabandei și a evaziunii fiscale.
”Nu le enumăr, pentru că unele trebuie să fie surpriză(…)Pentru toţi cei care ştiu că fac ilegalităţi vor fi nu surprize, îşi vor primi ce merită de la lege. Sigur, în timp” a spus Băsescu, referindu-se la celelalte șapte strategii.

Bomba vine în momentul în care președintele vorbește despre felul în care acțiunile contra evaziunii fiscale și contrabandei au devenit de maximă prioritate: ”Întâi au fost introduse în Strategia naţională de apărare şi abia pe urmă a urmat hotărârea CSAT din iunie. Deci nu a fost întâi hotărârea CSAT şi pe urmă Strategia naţională. Strategia naţională a fost elaborată, transmisă Parlamentului la sfârşitul anului trecut şi a devenit – să sperăm că va deveni (va fi aprobată n.n.) şi prin voia Parlamentului, dar prin hotărârea CSAT, a devenit instrument de lucru pentru securitatea naţională, pentru apărarea interesului naţional, până la urmă”.

Altfel spus, Băsescu recunoaște că CSAT a preluat ca bătut în cuie un document, Strategia de Apărare, care nu a trecut prin parlament, deci este doar o hîrtie fără valoare, în acest moment, iar în baza acestui document a determinat guvernul României să modifice o lege importantă prin ordonanță de urgență, e vorba de legea 39/2003. ”Urmare a hotărârii CSAT, noi am modificat o ordonanţă de urgenţă sau s-a dat o ordonanţă de urgenţă, OUG 54, tot de anul trecut, care facilitează şi lupta împotriva evaziunii fiscale şi lupta împotriva contrabandei” sunt exact cuvintele președintelui. Desigur, modificările la lege sunt, în opinia noastră, salutare; totuși, în acest caz ce rol mai are, efectiv, Parlamentul în România?

În aceste condiții, devine legitimă întrebarea: întrucît Strategia de Apărare conține și celebrele paragrafe legate de presă ca vulnerabilitate națională, dar și un paragraf mult mai puțin comentat, dar la fel de serios, legat de pericolul reprezentat de internet, cumva unele dintre celelalte șapte strategii al CSAT se referă la aceste presupuse pericole? Dacă da, ce legi în domeniu se vor introduce sau modifica prin ordonanțe de urgență, la comanda CSAT, după modelul ordonanței 54, pentru a permite acțiuni concrete împotriva jurnaliștilor? Modificarea legii 39/2003 a permis acțiuni ale ofițerilor acoperiți în vămi și plantarea de microfoane; o lege similară va da undă verde și acoperiților din mass-media? Și cînd vom avea, în consecință, și primele arestări de jurnaliști, din perspectiva amenințărilor la siguranța națională?

Avînd în vedere că însuși Băsescu amintește, în interviu, despre presă ca amenințare națională, probabil că surprizele nu vor întîrzia să apară. (Bogdan Tiberiu Iacob)

FoloseSte contul de Facebook pentru a comenta

Comenteaza

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *