CURS VALUTAR
1 EUR = 4.9691 RON DOWN | 1 USD = 4.5463 RON DOWN | 1 GBP = 5.8319 RON DOWN

O lectie de neuitat servita Romaniei de ”fetele de bronz”

0 comentarii / 1926 vizualizări / 20 decembrie 2010

Handbalistele din echipa națională ne-au servit azi tuturor o lecție de neuitat. O lecție a bunului simț, a modestiei și a tăriei de caracter. Nu, nu mă refer la dîrzenia cu care au luptat în finala mică învingînd Danemarca și obținînd medalia de bronz. Să fii a treia echipă a Europei nu e deloc puțin, mai ales cînd ai de înfruntat echipe cu tradiție în acest sport și care beneficiază de condiții de pregătire infinit superioare.

Mă refer la altceva, și anume la un gest superb, aproape fără precedent, care demonstrează că demnitatea nu a murit încă în această țară atît de vitregită. La faptul că tinerele noastre au refuzat să fie decorate la Cotroceni, de către președintele țării, pentru reușita lor sportivă. „Fetele au spus că nu vor să fie primite la Palat. Dacă ieșeau campioane, era altceva. Vor să fie primite în principal de suporteri și familii”, a declarat pentru presă Cristian Gațu, președintele federației. Cuvinte simple, dar expresive, izvorîte dintr-o mare noblețe.

Nu vreau să se creadă, de această dată, că aplaud o frondă anti-băsesciană, în primul rînd pentru că sunt sigur că nu asta a fost intenția fetelor noastre, iar în al doilea, că a duce un asemenea gest de vis pe tărîmul răfuielilor politice ar fi ca și cum ai zvîrli un trandafir alb proaspăt înflorit în noroi. Nu, sunt sigur că handbalistele noastre nu vor decorații de la președinte doar pentru că simt că nu merită asta…Cred că sunt convinse că puteau mai mult, iar dacă nu a fost să fie, nu țin morțiș nici să se împăuneze lumii întregi cu locul trei.

De ce spun că fetele noastre de bronz ne servesc tuturor o lecție? Pentru că România ultimelor două decenii s-a obișnuit să fie una a lipsei de performanță în mai toate domeniile, din păcate, dar, nu știu cum și de ce, chixurile noastre sunt generos răsplătite. Sistemul național de decorații și medalii este conceput într-un fel, poate, unic în Europa, de cele mai înalte onoruri beneficiind un număr uriaș de persoane, dar unul foarte mic de personalități.
Nu vreau să amintesc cum prestigioasa ”Steaua României” a ajuns să fie returnată cu dispreț de oameni care, efectiv, o meritau, doar pentru că ea fusese decernată unor nulități. Iar a te alătura, fie și într-o vitrină a distincțiilor, de nulități e periculos, pentru că ceilalți s-ar putea să nu observe diferența. Președinții de după 1989 au acordat loturi de cîteva sute de medalii importante odată, și-au onorat medicii personali, fotografii, frizerii, consilierii, secretarele, șoferii, finii de cununie șamd. Au fost decorați, la grămadă, pînă și infractori de drept comun, ori foști securiști, iar apoi ne-am umplut de penibil retrăgîndu-le distincțiile. România geme de cavaleri ai Ordinului credincios și de alți ”laureați”. La Bellu nu mai vezi o înmormîntare fără onoruri militare, deși veteranii de război, singurii care ar merita asta, își trăiesc ultimele zile din pensii de mizerie.

Nici politicienii nu trebuie să ocolească lecția fetelor de bronz. Avem lideri politici care își fac un titlu de glorie din faptul că au ieșit permanent pe locul secund într-o cursă de doi, ori care își umflă biografiile de pe bloguri cu seria alegerilor în care au obținut, sistematic, doar ”medalia” de argint ori de bronz. Avem partide bete de fericire că stau pe locurile 4-5 în sondaje, și ar vrea ca toată lumea să le aplaude. Avem senatori și deputați mîndri că reprezintă boborul după ce s-au ales de pe locurile 3-4 la redistribuirea redistriburii, unii cu cîteva sute de voturi mari și late. Și avem profesioniști de marcă în guvern, care au absolvit facultățile pe ultimele cinci locuri dintr-o generație de sute de studenți, dar care se comportă de parcă iau săptămînal premiul Nobel.

Și, că veni vorba de Nobel, avem intelectuali de ”valoare”, doar fără opere, care se umplu reciproc de medalii aurite și onoruri create de unii pentru alții, dar care amușinează Nobelul de la distanțe stelare. Iar cînd îl ia o Herta Muller nu știu cum să o cocoșeze cu ”laude” izvorîte din invidiile mărunte ale unor caractere meschine.

Am spus fetele de bronz? Greșesc, astăzi am descoperit că, măcar în sport, avem fete de aur și de diamant…(Dan Ioan Popescu – www.danioanpopescu.ro)

PS: Poate nu ar fi un gest lipsit de temei dacă fostul meu coleg de partid, Mihai Mălaimare, membru marcant al CNA în prezent, față de care continui să am multă prețuire, și-ar prezenta scuze publice pentru că le-a etichetat pe fetele noastre, pe blogul propriu, drept ”o echipă de proaste cu un antrenor cretin”.

FoloseSte contul de Facebook pentru a comenta

Comenteaza

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

STRTIME=1662721998