Într-un discurs fulminant susținut marți la Summit-ul Guvernelor Mondiale din Dubai, premierul spaniol Pedro Sánchez a anunțat un pachet ambițios de măsuri pentru a „recîștiga controlul” asupra spațiului digital. Printre acestea se numără interzicerea accesului la rețelele sociale pentru minorii sub 16 ani și responsabilități penale pentru șefii platformelor care permit conținut ilegal, precum discursuri ale urii, dezinformare sau manipulări algoritmice. Îngrijorat pentru soarta copiilor? Sau, așa cum remarcă observatorii politici spanioli, e vorba de o diversiune disperată, menită să abată în prag de alegeri atenția de la imensele probleme ale lui Sanchez.

Pedro Sánchez a descris rețelele sociale ca pe un „stat eșuat” unde „legile sunt ignorate și crimele sunt tolerate”, subliniind riscurile pentru copii: dependență, abuz, pornografie și violență.
Dar dincolo de dezbaterea privind protecția minorilor, observatori politici din Spania ridică o întrebare pertinentă: Nu cumva această „obsesie” pentru reglementarea rețelelor sociale – ca și atacurile permanente la administrația Trump – reprezintă o manevră disperată de a abate atenția publică de la o serie de scandaluri personale și de partid care amenință să-l coste pe Sánchez capitalul electoral în perspectiva alegerilor regionale din următoarele luni, care au toate șansele să-l debarce din fruntea guvernului?

Să ne amintim contextul intern. Ultimele luni au fost marcate de o avalanșă de investigații judiciare care lovesc direct în cercul apropiat al premierului. Soția sa, Begoña Gómez, este sub anchetă pentru trafic de influență, corupție și delapidare de fonduri publice, legate de activități universitare și contracte dubioase. Fratele său, David Sánchez, face față unor amchete similare pentru trafic de influență și abuz în serviciu. Aceste cazuri au generat un val de critici și au slăbit imaginea sa și a familiei sale.

Mai grav, PSOE – partidul lui Sánchez – este zguduit și el de scandaluri interne majore. Cazul Koldo, implicnd comisioane ilegale la contracte publice din pandemie, a dus la demisii ale unor figuri cheie precum José Luis Ábalos și Santos Cerdán. Rapoarte ale Gărzii Civile au expus o rețea de corupție care atinge chiar nucleul partidului. În plus, o serie de acuzații de hărțuire sexuală („Me Too” în PSOE) au explodat în 2025, afectnd cel puțin șapte oficiali de rang înalt, inclusiv pe Francisco Salazar, un potențial succesor al lui Sánchez. Partidul, care se autodefinește ca „cel mai feminist din istorie”, este acum acuzat de ipocrizie și gestionare deficitară a plngerilor interne.

Aceste probleme au avut deja consecințe electorale: înfrîngeri în alegerile regionale precum Extremadura, în decembrie și o scădere constantă în sondaje. Alianțele fragile cu parteneri de coaliție precum Sumar sunt tensionate, iar opoziția din partea PP și Vox exploatează fiecare dezvăluire. În acest context, anunțul din Dubai pare oportun: o temă populară – protecția copiilor – care domină agenda media și internațională, deturnînd discuțiile de la corupție și abuzuri interne.

Sondajele recente arată un sprijin public larg pentru restricții (pînă la 82% dintre spanioli, conform unui sondaj Ipsos din 2025), ceea ce ar putea oferi lui Sánchez un impuls de imagine. Totuși, critici precum Musk sugerează că măsurile ascund o agendă mai largă de control asupra discursului public, mai ales într-o eră în care rețelele sociale au amplificat scandalurile PSOE. Dacă 2026 va aduce noi revelații judiciare, aceste „bariere digitale” ar putea fi văzute nu ca protecție, ci ca un paravan electoral.

Rămîne de văzut dacă strategia va funcționa. Sánchez insistă că va rezista pînă la capăt, promițînd reforme anti-corupție și sociale pentru a recupera terenul pierdut. Dar cu alegeri regionale la orizont în regiuni cheie precum Aragón (chiar duminică), Castilla y León și Andaluzia în următoarele luni, obsesia pentru rețelele sociale ar putea fi ultimul bastion de refugiu al unui premier aflat sub asediu. Dacă partidul lui Sanchez pierde și în aceste alegeri, e mai mult decît improbabil că va rezista la guvernare, iar o înfrîngere usturătoare duminică ar putea accelera procesul. (Bogdan Tiberiu Iacob)