Procurorii europeni de top investighează acuzații de infracțiuni penale în legătură cu negocierile privind vaccinurile dintre președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și directorul general al Pfizer, potrivit unui purtător de cuvânt al Parchetului din Liège, dezvăluie azi publicația Politico.

Anchetatorii de la Parchetul European (EPPO) condus de Laura Kovesi au preluat ancheta în ultimele luni de la procurorii belgieni care o investighează pe von der Leyen pentru „imixitiuni în funcțiile publice, distrugerea de SMS-uri, corupție și conflict de interese”, potrivit unor documente legale consultate de Politico și de un purtător de cuvânt al parchetului din Liège. În timp ce procurorii EPPO investighează presupuse infracțiuni penale, nimeni nu a fost încă acuzat în legătură cu acest caz.

Ancheta a fost deschisă inițial de autoritățile judiciare belgiene din orașul Liège la începutul anului 2023, după o plângere penală depusă de lobbyistul local Frédéric Baldan. Ulterior, i s-au alăturat guvernele ungar și polonez – deși acesta din urmă este în curs de a-și retrage plângerea după victoria în alegeri a unui guvern pro-UE condus de Donald Tusk, a declarat pentru Politico un purtător de cuvânt al guvernului polonez.

Plângerea lui Baldan s-a axat pe un presupus schimb de mesaje text între von der Leyen și Albert Bourla, șeful Pfizer, în perioada premergătoare celui mai mare acord de vaccinare din UE, în plină pandemie Covid-19, într-o afacere numită „Pfizergate”.

The New York Times, care a dezvăluit primul că schimbul de mesaje a avut loc în timp ce cei doi lideri discutau termenii acordului, a lansat un proces paralel împotriva Comisiei după ce aceasta a refuzat să dezvăluie conținutul mesajelor în urma unei cereri de acces la documente.

Vestea că EPPO investighează acum acest caz riscă să pună și mai mult sub semnul întrebării rolul președintelui Comisiei în mega-înțelegerea privind vaccinurile, a cărei valoare estimată depășea 20 de miliarde de euro. EPPO conduce investigații paneuropene privind infracțiunile financiare și, teoretic, ar putea confisca telefoane și alte materiale relevante din birourile Comisiei sau din alte țări din Europa, cum ar fi Germania, țara natală a lui von der Leyen.
Această evoluție survine într-un moment delicat pentru șefa UE, în timp ce aceasta navighează în tranziția către ceea ce observatorii de la Bruxelles se așteaptă să fie un al doilea mandat în fruntea Berlaymont.

Până în prezent, Comisia a refuzat să dezvăluie conținutul mesajelor text sau chiar să confirme existența lor, mai scrie publicația. (B.T.I.)