În România se deplînge permanent lipsa de competență, dar practica pare să dovedească exact contrariul: oamenii sunt atît de multivalenți și de bine pregătiți încît interșanjabilitatea e la ordinea zilei.

Avem, iată, un excelent șef de serviciu secret care poate fi extras și plasat în fotoliul de premier într-un an de criză economică, de parcă locurile de muncă se pot crea cu note informative.
Avem un ministru al Educației care e debarcat din guvern după ce s-a ajuns la o cotă de 8% popularitate, dar care e perfect pentru postul de consilier prezidențial.
Avem un membru în Consiliul de Administrație al TVR care e pus ministru și lasă scaunul gol. Nu-i bai, pe locul lui se va așeza supleantul, care e director sportiv la F.C. Universitatea Cluj Napoca.
Avem un ministru de Interne care pleacă din guvern pe ușa din dos, dar care e perfect pentru șefia Senatului.
Și un ministru al Turismului debarcat din funcție și la un pas de exluderea din partid, dar care se va bate, probabil, pentru primăria generală.
Avem un fost șef al Departamentului pentru Promovarea Investiţiilor Străine din Ministerul Privatizării care e numit mai-marele Filarmonicii ”George Enescu”, după ce a fost bun să conducă și Radioul public.
Și un profesor de sport care e pus să conducă portofoliul Dezvoltării Regionale.
Alt profesor de sport, secretar de stat la interne, iar un inginer energetician, șef peste Ordinea Publică în MAI.
Avem un consilier al șefului DNA numai bun să fie propulsat judecător în completul de judecată a lui Adrian Năstase.

Pe de altă parte, șefului DNA nu i se poate găsi în ruptul capului un înlocuitor în 7 ani de zile, și e nevoie să i se prelungească mandatele pe bandă rulantă.
Oare de ce fenomenul n-ar putea funcționa și invers, în sensul desemnării unui magistrat din același complet de judecată al lui Năstase, să zicem Ionuț Matei, la șefia DNA? Vorba aia, dac-i bal, bal să fie… (B.T.I.)