Desigur, prim-ministrul României nu a fost afurisit la propriu, ci la figurat. Atunci când Patriarhul Daniel a deplâns faptul că Guvernul a luat decizii excesive și discriminatorii. Fără a se fi consultat în prealabil cu reprezentanțații Patriarhiei. A făcut astfel o trimitere directă la interdicțiile la care au fost supuși credincioșii la hramul din 27 octombrie, atunci când moaștele Sfântului Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureștiului, au fost expuse pe altarul de vară de lânga Catedrala Patriarhală. Și cu trimitere indirectă la aceleași restricții impuse credincioșilor în mod arbitrar de către Guvern cu ocazia pelerinajului de la moaștele Sfintei Parascheva, expuse în proximitatea Catedralei Mitropolitane din Iași. Niciodată până în prezent, cel puțin în ultimii 30 de ani, nu a existat un conflict de asemenea proporții între stat și Biserică. Cine e vinovat? Care pot fi consecințele?
Este cu totul și cu totul inadmisibil și inadecvat ca la Iași pelerinajul la sfintele moaște ale Cuvioasei Parascheva să fie astfel restricționat, încât dreptul să fie rezervat exclusiv cetățenilor Iașiului cu carte de identitate. Moaștele Sfintei Parascheva aparțin tuturor credincioșilor ortodocși. Ele nu sunt proprietatea Municipiului Iași și nimeni niciodată dintre înaltele fețe bisericești nu a pretins acest lucru. Toți cetățenii României ar fi avut dreptul, în mod normal, să participe la pelerinaj. Restricția a fost abuzivă și discriminatorie. Iar șefii Bisericii Ortodoxe Române au precizat că măsura a fost luată fără ca ei să fie consultați. Până și președintele Klaus Iohannis, răspunzând întrebării unui jurnalist a precizat că Guvernul ar fi trebuit să se consulte în prealabil cu Patriarhia.
Nu a contat sub nicio formă faptul că președintele Klaus Iohannis i-a bătut practic obrazul lui Orban. Greșeala s-a repetat. Și acum putem spune că, într-adevăr „erare humanum est, perseverare diabolicum”. Nu a fost o simplă greșeală. Nu a fost o simplă omisiune din partea Guvernului. A fost un abuz intenționat. Care s-a repetat în 27 octombrie legat de pelerinajul la moaștele Sfântului Dimitrie cel Nou. Pentru a doua oară au fost introduse aceleași restricții și tot fără acordul bisericii române.
Acest abuz a stârnit pe bună dreptate numeroase reacții din partea cetățenilor abuzați ai României, dar și comentarii prin care s-au dat explicații legate de caracterul acestor restricții. În esență, atât la Iași cât și la București, evenimentul ar fi putut fi deschis fără niciun fel de restricții tuturor credincioșilor ortodocși și chiar neortodocși care ar fi dorit să participe la acest pelerinaj. Biserica ar fi putut desigur și cu sprijinul organelor de ordine, atât la Iași cât și la București, să organizeze lucrurile în așa fel încât să fie păstrată distanțarea sanitară între credincioși, astfel încât riscul de contaminare cu coronavirus să poată fi evitată. Cu atât mai mult s-ar fi putut face acest lucru cu cât ambele evenimente au fost organizate în aer liber, iar participanții nu aveau nicio obiecție să poarte măști de protecție. Refuzul, pentru prima dată practic în istorie, de a onora acest drept religios de care trebuie să beneficieze fără discriminare toți cetățenii, reprezintă în mod indiscutabil și din orice unghi ar fi privit un abuz fără precedent săvârșit de Guvernul Orban.
Guvernul Orban ar fi avut obligația să respecte autonomia bisericii române și, înainte de a lua o măsură, orice fel de măsură care ar putea afecta drepturile credincioșilor, trebuia să se consulte cu Patriarhia. Nu a făcut-o, dovedind cinism și dispreț. În consecință, Patriarhul Daniel a fost nevoit să reacționeze.
Reacția Patriarhului Daniel este fermă, dar formulată cu eleganța și cu grija specifică unei înalte fețe bisericești, un om cu o statură și cu o ținută academică excepționale, o personalitate distinsă și discretă. Ceea ce nu înseamnă că Guvernul nu ar fi privit un vot de blam cât se poate de sever. Așa cum nu s-a mai întâmplat nicodată în istoria recentă. Reacția Patriarhului Daniel echivalează cu o afurisenie formulată împotriva premieruui Ludovic Orban.
Și ce să vezi? Cozile de topor, killerii aflați în slujba puterii au sărit instantaneu la beregata Patriarhului Daniel. Pentru a-l pedepsi. Jalnicul spectacol a fost deschis de Mădălin Honor, care pretinde că este istoric. Este un istoric atât de mare încât, referindu-se la experimentul Pitești, la crimele abominabile săvârșite acolo în perioada stalinistă împotriva deținuților politici a afirmat, citez, că este vorba de „o simplă răfuială între grupuri adverse”.
În acest fel, el a negat dintr-un condei cele mai grave crime ale comunismului. Și, pe bună dreptate CNSAS și Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc au protestat prin reprezentanții lor, taxându-l așa cum se cuvine pe pseudoistoric. Acum, după modelul lui Ludovic Orban, acesta a recidivat. Patriarhul Daniel, bătându-i cu eleganță orazul lui Ludovic Orban, a evocat un fapt cât se poate de adevărat. Și anume că, în toamna anului 1989, autoritățile comuniste au interzis pelerinajul românilor la sfintele moaște și regimul a căzut în scurt timp. În urma acestei afirmații, Mădălin Honor, fără niciun fel de dovadă, l-a acuzat pe Patriarhul Daniel că ar fi fost securist. Chit că, chiar dacă așa ar fi stat lucrurile, nu există nicio legătură între pretinsul statut pe care l-ar fi avut acesta și reacția recentă, însoțită de afirmația legată de căderea regimului comunist făcută de cea mai înaltă față bisericească a ortodoxiei române. (Sorin Roșca Stănescu)