În contextul unei competiții globale acerbe cu SUA și China, UE caută soluții urgente pentru a-și revitaliza industria și a-și recîștiga poziția economică, scrie azi Politico. Raportul exploziv al fostului președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, publicat în septembrie 2024, a sunat alarma: Europa riscă să rămînă în urmă dacă nu investește masiv în modernizare, decarbonizare și tehnologii strategice. Draghi a estimat că UE are nevoie de investiții anuale de aproximativ 750-800 de miliarde de euro pentru a închide decalajul inovativ și a asigura prosperitatea pe termen lung.

Ca răspuns direct la aceste recomandări, președinta C.E., Ursula von der Leyen, a propus în iulie 2025 crearea Fondului European de Competitivitate (ECF), un instrument central în viitorul cadru financiar multianual al UE pentru perioada 2028-2034. Fondul vine în contextul „Busolei pentru Competitivitate” prezentate de Comisie în ianuarie 2025, o foaie de parcurs inspirată de raportul Draghi și de cel al lui Enrico Letta privind piața unică.

ECF reprezintă o unificare ambițioasă a mai multor programe existente de finanțare UE, cu scopul de a crea un singur instrument eficient pentru investiții strategice. Principala inovație este simplificarea procedurilor: în loc de 14 cereri separate pentru diferite programe, companiile, start-up-urile și cercetătorii vor depune o singură aplicație.

Bugetul propus pentru cei șapte ani este de aproximativ 410-450 de miliarde de euro (incluzînd Fondul pentru Inovație), reprezentînd peste o cincime din bugetul total al UE estimat la 2 trilioane de euro. Acesta este împărțit în patru piloni principali („ferestre”):

– Tranziție curată și decarbonizare industrială: circa 67,4 miliarde euro, pentru tehnologii verzi și reducerea emisiilor în sectoare poluante;
– Leadership digital: aproximativ 55 miliarde euro, vizînd inteligența artificială, cloud computing și alte tehnologii digitale;
– Sănătate, biotehnologie, agricultură și bioeconomie: circa 23 miliarde euro, pentru inovații în medicină și agricultură sustenabilă;
– Reziliență, industrie de apărare și spațiu: cel mai mare pilon, cu 131 miliarde euro, reflectînd prioritățile de securitate în contextul tensiunilor geopolitice.

Un program separat, Horizon Europe pentru cercetare, ar primi 175 miliarde euro suplimentar, dar legat de prioritățile ECF.

C.E. va stabili programul de lucru și va direcționa cheltuielile, dar statele membre pot contribui cu fonduri naționale suplimentare, sub reguli stricte de ajutoare de stat pentru a evita distorsionarea pieței unice.

Critici și provocări: Prea puțin, prea tîrziu?

Deși ECF este salutat pentru simplificări și focus strategic, criticii – inclusiv analiști de la European Policy Centre – consideră că fondul rămîne departe de ambițiile lui Draghi. Cu un volum total de sub 10% din nevoile anuale estimate, el nu va genera „șocul investițional” necesar. Banii vor începe să curgă abia din 2028, lăsînd un vid în perioada critică actuală.

Negocierile între statele membre sunt tensionate: unii insistă pe alocare bazată exclusiv pe excelență și impact inovativ, în timp ce alții cer echilibru geografic pentru a evita concentrarea fondurilor în țări bogate precum Germania sau Franța. Implicarea guvernelor naționale ar putea face fondul mai greoi și mai lent, reducînd agilitatea propusă de Comisie.

De asemenea, progresele pe măsuri complementare – precum uniunea piețelor de capital sau mobilizarea fondurilor de pensii private – sunt lente. Fără acestea, investițiile private nu vor fi catalizate suficient.

Anul 2026 va fi decisiv: Parlamentul European țintește un raport pînă în primăvară, urmat de negocieri interinstituționale. Comisia speră că ECF, combinat cu Clean Industrial Deal și alte inițiative, va stimula un „cerc virtuos” de investiții și inovații.

În concluzie, ECF ar putea reprezenta un pas important spre o politică industrială coordonată la nivel UE, dar succesul său depinde de ambiția finală a bugetului și de capacitatea de a depăși diviziunile naționale. În fața amenințărilor externe, Europa nu-și mai permite amînări – așa cum a avertizat Draghi însuși. (Bogdan Tiberiu Iacob)