CURS VALUTAR
1 EUR = 4.98 RON UP | 1 USD = 4.54 RON UP | 1 GBP = 5.84 RON DOWN

Papa Francisc a murit în Lunea Paștelui, la vîrsta de 88 de ani

0 comentarii / 1243 vizualizări / 21 aprilie 2025

Papa Francisc a murit azi, în Lunea Paștelui, la vîrsta de 88 de ani, la reședința sa din Casa Santa Marta de la Vatican. La ora 9:45, cardinalul Kevin Farrell, Camerlengo al Camerei Apostolice, a anunțat decesul, de la Casa Santa Marta cu aceste cuvinte: „Dragi frați și surori, cu profundă durere trebuie să anunț moartea Sfîntului Părinte Francisc. În această dimineață, la ora 7:35, episcopul Romei, Francisc, s-a întors la casa Părintelui”. Papa a murit, trebuie spus, aprape simbolic în timpul unor sărbători pascale comune pentru toată creștinătatea, lucru care se întîmplă mai rar.

Papa a fost internat la Spitalul Policlinic Agostino Gemelli vineri, 14 februarie 2025, după ce a suferit timp de mai multe zile de o bronșită.
Papa Francisc, născut Jorge Mario Bergoglio la 17 decembrie 1936 în Buenos Aires, Argentina, a fost primul papă originar din America Latină și primul iezuit care a ocupat Scaunul Apostolic. Alegerea sa în 2013, sub numele de Francisc, a marcat un moment istoric pentru Biserica Catolică, aducînd o perspectivă nouă, centrată pe simplitate, compasiune și reformă.

Jorge Bergoglio a crescut într-o familie modestă de imigranți italieni. A studiat chimia înainte de a alege calea preoției, intrînd în Societatea lui Isus (iezuiții) în 1958. A fost hirotonit preot în 1969 și a devenit provincial al iezuiților din Argentina în 1973. Ca Arhiepiscop de Buenos Aires (1998–2013), a fost cunoscut pentru stilul său de viață simplu: locuia într-un apartament modest, gătea singur și folosea transportul public. A spus odată: „Oamenii mei sunt săraci, iar eu sunt unul de-al lor”, reflectînd angajamentul său față de cei nevoiași.

Pontificatul
Alegerea sa ca papă la 13 martie 2013, după demisia istorică a Papei Benedict al XVI-lea, a adus o schimbare de ton în Biserica Catolică. Francisc a adoptat un stil pastoral, renunțînd la multe dintre opulențele tradiționale asociate cu papalitatea. A locuit în Casa Santa Marta în locul Apartamentelor Papale și a promovat o Biserică „săracă, pentru săraci”. Printre inițiativele sale majore se numără:
– Reforma Curiei Romane, pentru a spori transparența și eficiența.
– Enciclicele Laudato Si’ (2015), despre protecția mediului, și Fratelli Tutti (2020), despre fraternitatea umană.
– Apelurile pentru pace și justiție socială, inclusiv sprijinul pentru migranți și refugiați.
– Dialogul interreligios, cu întîlniri istorice alături de lideri musulmani, evrei și de alte credințe.

Papa Francisc a fost o figură controversată, dar în egală măsură profund iubită. Criticii l-au acuzat uneori de ambiguitate teologică, în timp ce susținătorii l-au văzut ca pe un profet al milostivirii, care a readus speranța într-o Biserică zdruncinată de scandaluri. Sănătatea sa fragilă, mai ales în ultimii ani, a generat îngrijorări, dar el a continuat să inspire prin perseverență și umilință.

Moștenirea Papei Francisc este una a empatiei și a curajului. A provocat Biserica să iasă în lume, să fie aproape de cei marginalizați și să răspundă provocărilor contemporane, de la schimbările climatice la inegalitatea socială și a autorizat binecuvîntarea cuplurilor homosexuale.

Procedura alegerii unui nou papă

După decesul sau demisia unui papă, Biserica Catolică urmează o procedură bine stabilită pentru alegerea succesorului, cunoscută sub numele de conclav. Aceasta este reglementată de documente precum Universi Dominici Gregis (1996), actualizat de Papa Francisc în 2022 pentru a reflecta schimbările moderne.

După moartea unui papă, Biserica intră în Sede Vacante („Scaunul Vacant”). Cardinalul Camerlengo administrează temporar treburile administrative ale Vaticanului, dar nu are autoritate spirituală.
Se organizează funeralii solemne, care durează de obicei nouă zile (Novemdiales).
Cardinalii din întreaga lume sunt convocați la Roma pentru a participa la conclav.

Doar cardinalii cu vîrsta sub 80 de ani pot vota. Numărul maxim de electori este limitat la 120, deși această regulă poate fi ajustată de papă.
Locul: Conclavul are loc în Capela Sixtină, unde cardinalii sunt izolați de lumea exterioară pentru a evita influențele externe. Aceștia stau în Casa Santa Marta pe durata procesului.
Votarea:
Cardinalii votează de două ori dimineața și de două ori după-amiaza, folosind buletine secrete.
Pentru a fi ales, un candidat trebuie să obțină o majoritate de două treimi (sau două treimi plus un vot, în funcție de reguli).
După fiecare rundă de vot, buletinele sunt arse. Dacă nu s-a ales un papă, se adaugă o substanță chimică pentru a produce fum negru (fumata nera). Cînd un papă este ales, fumul este alb (fumata bianca), semnalînd succesul.
Jurămîntul de secret: Cardinalii depun un jurămînt de confidențialitate, iar orice încălcare poate duce la excomunicare.

Acceptarea și anunțul
După ce un cardinal obține majoritatea, este întrebat dacă acceptă alegerea. Dacă acceptă, își alege un nume papal.
Cardinalul Protodiacon apare la balconul Bazilicii Sfîntul Petru și anunță: „Annuntio vobis gaudium magnum: Habemus Papam!” („Vă anunț o mare bucurie: Avem un Papă!”), prezentînd numele și identitatea noului papă.
Noul papă oferă prima sa binecuvîntare, Urbi et Orbi („Către oraș și lume”).

Conclavul este un proces profund spiritual, dar și strategic. Cardinalii iau în considerare vîrsta, experiența, originea geografică și viziunea teologică a candidaților.
În ultimii ani, s-a pus accent pe diversitate, avînd în vedere că Biserica Catolică este globală, cu un număr tot mai mare de credincioși în Africa, Asia și America Latină.

Alegerea unui nou papă va depinde de echilibrul dintre continuitatea reformelor lui Francisc și dorința unor cardinali pentru o abordare mai conservatoare. Un papă din afara Europei ar putea consolida moștenirea lui Francisc, dar tradiția europeană rămîne puternică.
Papa Francisc a fost un lider vizionar, care a redefinit rolul papalității printr-un mesaj de iubire și incluziune. Procedura de alegere a succesorului său, ancorată în tradiție, dar adaptată timpurilor moderne, va asigura continuitatea conducerii Bisericii Catolice. Moștenirea sa va continua să inspire, indiferent de cine va urma pe Scaunul Sfîntului Petru. (B.T.I.)

FoloseSte contul de Facebook pentru a comenta

STRTIME=1662721998