CURS VALUTAR
1 EUR = 4.9467 RON DOWN | 1 USD = 4.2501 RON DOWN | 1 GBP = 5.8655 RON DOWN

Pe cand disponibilizari si in serviciile secrete?

0 comentarii / 1213 vizualizări / 3 august 2009

După cum se vede clar, niciun politician român nu îndrăznește să ridice o problemă de bun-simț, în vreme de criză, când schemele cu angajați ai statului se fac și se desfac peste noapte: prin serviciile secrete hiper-mega-ultra-dimensionate nu trebuie să bată deloc vântul disponibilizărilor? Agenții secreți sunt total la adăpost de vremuri grele indiferent ce s-ar întâmpla, spre deosebire de amărăștenii de rând, care se gândesc cu groază ce le va aduce ziua de mâine: șomaj tehnic, concediere, demisie forțată?…România, campioană mondială la servicii secreteGuvernul analizează de zor reducerea numărului de agenții, concedierea unei cincimi dintre angajați, reduceri de salarii, tăieri de sporuri, în timp ce mii de alți angajați sunt trimiși în șomaj tehnic șamd. În ciuda iureșului, nimeni, niciun politician, niciun guvernant nu îndrăznește să ridice o problemă spinoasă: în serviciile secrete autohtone chiar nu se pune problema reducerii numărului de angajați, deși se știe, de ani și ani de zile, că avem cei mai mulți agenți pe cap de locuitor din lume, deși nici teroriștii nu prea fac poteci pe aici, nici alte performanțe nu par să se înregistreze? Ba, s-ar putea spune, dimpotrivă…Încă din luna februarie a acestui an, când criza izbucnise demult, presa remarca faptul că serviciile secrete primesc buget record, sfidând austeritatea: un total de 500 de milioane de euro. Conform datelor oficiale, prezentate, nu odată, în presă, SRI are mai mulți agenți decât FBI, deși SUA au 300 de milioane de locuitori. România are 571 de sereişti la milionul de locuitori, în timp ce Germania are 89, iar Franţa  98. Cu 12.000 de ofițeri, SRI are dublul serviciului secret francez DST, la o populație triplă în favoarea francezilor. Serviciul intern german, Bundesant für Verfassungschutz (BfV), are doar 8000 de agenți, la 90 de milioane de locuitori. SIE are aproape de două ori mai mulți agenți decât MI5-ul lui James Bond, 3000 față de 1.900. România mai deține un record: are șapte servicii secrete în acest moment, și avea chiar nouă până nu demult. Mai mulți agenți decât pe vremea SecuritățiiSRI și SIE, doar două dintre servicii, au la un loc peste 15.000 de agenți, în timp ce securitatea lui Ceaușescu avea doar 14.000. Grosul statelor europene au unul-două asemenea servicii, cazul unor țări ca Germania, Franţa, Italia, Spania, Belgia, Olanda, Danemarca, Suedia, Norvegia și altele. La noi, în schimb, până și ministerul Turismului a fost dotat cu o structură informativă (ai grijă, Tolontan!…), deși SUA și UE au transmis, în ultimii ani, semnale destul de iritate vizavi de necesitatea reformării și a reducerii drastice a serviciilor românești. În locul reducerii, însă, Traian Băsescu a venit cu ideea creșterii spectaculoase a atribuțiilor și, implicit, a puterii ofițerului secret, cum ar fi dreptul de a derula anchete penale, după modelul securității ceaușiste. Numai opoziția guvernului Tăriceanu a făcut ca proiectul să rămână, deocamdată, doar pe hârtie. Ne batem în oameni cu CIARaportat la PIB, serviciile secrete românești înghit sume mai mari decât în state cu populație de 3-4 ori mai mare. Asta, în condițiile în care amenințarea teroristă la noi este, spre exemplu, mult sub nivelul celei din alte state europene (cod albastru față de cod galben). SRI are alocate peste 300 de milioane  euro anual, față de 140 de milioane serviciul secret german sau 180 de milioane cel britanic. Este foarte probabil ca, adunate, efectivele serviciilor secrete românești să se apropie sau să egaleze resursele colosului CIA(cca. 35-40.000 de agenți), care trebuie să acopere întreg globul și să susțină informatic operațiuni militare de amploare. Mai mult de atât, schemele se umflă, în loc să scadă. Ziaristul Cornel Nistorescu susține, într-un editorial din Cotidianul, că, în toamna trecută, când criza și-a făcut simțită prezența, în serviciile autohtone s-au înmulțit angajările: ” În serviciile secrete au fost readuşi pensionarii, trecuţii în rezervă şi servitorii politici. Unii, mai practici, şi-au adus cumnaţi, soacre, veri şi nepoţi”. El mai scrie că la SRI, sute de ofițeri au ca sarcină numai cititul presei.Guvernantii tac mâlcProblema e că, deși aceste lucruri sunt știute – cum spuneam, presa le reia periodic – niciun lider politic nu a schițat, măcar, până acum, mai ales de la izbucnirea crizei, gestul de a propune o gestionare mai judicioasă a bugetului în materie de servicii secrete. Discuții de ordin general există, când și când – ultima oară s-a discutat despre reducerea serviciilor în luna mai a.c. – dar, apoi, praful uitării se reașterne rapid. Nu se iau măsuri nici atunci când STS își construiește un sediu de lux al cărui cost echivalează cu bugetul pe vreo doi ani, și care trebuie terminat și achitat curând (din ce bani, cumva din operațiunile comerciale „extrabugetare” permise de lege, o altă ciudățenie strict românească și care ar fi trebuit demult stopată?) Nici măcar când se produc veritabile dezastre, precum înregistrarea video a unui rezident al SIE, cazul consulului Ion Nuică, de la Chișinău, în plină „acțiune” sexuală, pentru binele patriei. Niciun factor de răspundere din nicio structură nu a fost demis ori măcar sancționat, deși erau de așteptat niște demisii grele. Chiar dacă Nuică nu ar fi asumat oficial de către SIE, serviciul amintit e responsabil cu  protecția informativă – incluzând instructajul de rigoare la numirea în post -, a diplomaților români, cu verificarea lor periodică șamd. Nici președintele Traian Băsescu, nici premierul Emil Boc nu sunt dispuși să taie în carnea vie a serviciilor  cu lejeritatea cu care o fac când vine vorba de bugetari de rând. Fermitatea bravilor bărbați de stat se topește în fața băieților cu ochi albaștri, chiar dacă, uneori, mai sunt unii care au curajul să susțină că serviciile secrete ar trebui să se ocupe de securitatea statului și nu să îi ofere lui Băsescu „notițe pe care să le folosească în scopuri personale” (Crin Antonescu-declarație televizată în 18 iulie). Antonescu este și singurul candidat prezidențial care a riscat să promită o reformă în domeniul serviciilor, dacă va ajunge la Cotroceni. E ceva, dar, cu o floare nu se face primăvară…Marius Oprea: „Politicienii se tem să nu fie „lucrați” de servicii”Istoricul Marius Oprea, un specialist în probleme de securitate națională, afirmă, pentru Inpolitics, că „politicenii actuali nu îndrăznesc să ridice problema reformei în servicii pentru a nu fi lucrați tocmai de către serviciile respective”. El se oferă ca exemplu chiar pe sine: deși a fost consilier al fostului premier, pe probleme de securitate națională, Oprea nu a căpătat certificatul ORNISS, care i-ar fi permis accesul la anumite informații. „Mie nu mi s-a dat nicio explicație oficială, dar am aflat că odată, la întoarcerea din străinătate, Băsescu le-a spus, off the record, ziariștilor din delegație că eu am vândut informații unor servicii secrete germane. Or, asta e aberant, eu am ținut pur și simplu, în Germania, niște conferințe legate de practicile fostei Securități, nimic mai mult”. Cât despre competență, Oprea afirmă că acum un an, după ce a primit amenințări cu moartea pe telefonul guvernamental de serviciu, de la un număr care nu fusese anonimizat, s-a adresat oficial SRI și STS, cerând demararea unei anchete. După un timp, a primit răspunsuri: SRI a declarat că nu e de competența sa, în timp ce STS a declinat solicitarea în favoarea…Vodafone.  Oprea mai spune că problema supradimensionării serviciilor ar fi fost rezolvată dacă se adopta pachetul de legi ale siguranței propus de PNL, lucru care nu s-a întâmplat, însă. „La noi se pune problema hiperdimensionării schemelor, a încălecării de competențe, precum în cazul agenților SRI și cei ai „doi și un sfert” și, nu în ultimul rând, a activităților comerciale mai mult decât suspecte a serviciilor secrete. În primul rând comisiile parlamentare de resort ar trebui să se întrebe ce este cu toate acele societăți comerciale „sub acoperire” ale serviciilor, ce bani produc ele, în benficiul cui, cine le verifică bilanțurile contabile, în fine, să își pună întrebarea dacă nu cumva noi nu am legalizat, din nou, întreprinderi de tip Dunărea sau Crescent? Și, totodată, dacă nu cumva în acele societăți se folosesc nefiresc informații economice obținute de serviciile secrete care le patronează, ceea ce ar putea fi inclusiv o problemă de  practici concurențiale incorecte” afirmă Oprea. (Bogdan Tiberiu Iacob)

FoloseSte contul de Facebook pentru a comenta

Comenteaza

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *